azi mai iese din bunul simt calare pe cai de lemn din biblioteca in vajnica cenzura porn din sera cocheta a caselor batranesti din tortul cu alune din comoda stare de panda din politica din febra lui a sti ce se intampla din sfatul prietenilor si asistenta institutiilor din propria constiinta numai cine poate ursul pacalit de vulpe
angajament rupt in doua nu vom arunca privirea in strada nu vom latra dupa ora de culcare
m-a angajat sa-l suprim . in schimbul unei sume de bani . sunt libera sa-mi aleg momentul si mijloacele lichidarii . termenii conventiei il avantajeaza doar pe el . ma mai gandesc . am pe limba gust de dramoleta .
omul asta e tesut din oboseala , lehamite si inca ceva . domneste peste o atmosfera inabusitoare . este el insusi locuinta intunecoasa cu ziduri masive si mobile greoaie . are ferestre , dar ele nu dau spre strada . prin geamuri zareste doar o frantura din alta odaie . usile i se deschid cu geamat sau tipat . oglinzile , martori nesiguri . abia deslusesc ce reflecta . am eu fata de killer ?
nu toti isi dau seama ca mirosul este , de fapt , praful care se asaza pe lucruri . fiecare isi improspateaza sangele inspirand mirosul acesta . ii duc cainele afara si-l hranesc cu gogosi albe . ceva ce ar trebui sa fie zahar . cainele mananca infiorat de primejdie . asemenea bunatate ii pica pentru prima oara de cand s-a nascut .
se da un pas inapoi . creste vipera in el . gandeste repede si vrea sa mutileze . oare acum e momentul sa-l lovesc ? are testicule ? are . atunci spre ele , in ele , cu bocancul crapat . rad . nu , asa ceva nu se ucide usor . si zdrobit , tot s-ar zvarcoli . turbat .
fragment din " ce nemaipomenita harababura " ( eugen ionescu ) :
" tanarul ( doamnei ) : vii cu mine , frumoaso ? mergem sa luptam impreuna si sa facem dragoste . doamna : facem . dupa revolutie sau inainte ? tanarul : intre . toata vremea . revolutia e descatusarea dorintelor noastre . doamna : misto ! tanarul : a tuturor dorintelor . doamna ( tanarului ) : te doresc . tanarul : atunci hai , draguta . nu esti draguta dar revolutia te face mai frumoasa . traiasca moartea ( portaresei ) la revedere , doamna portareasa . te dispretuiesc . doamna : te plang . esti o sclava .
bergson zice ca ratiunea e stanjenitoare cand e vorba sa surprinzi devenirea . inchid ochii si pasesc cu indrazneala inainte . trezirea in mijlocul lanului . acolo ratiunea ma ajunge din urma si-mi sopteste : te-ai lasat condusa de impuls . daca sunt consecventa si traversez strada cu ochii inchisi , pot ajunge in doua situatii : sa ating trotuarul opus sau sa ma izbeasca o masina . prilej de-a relua studiul filosofului . vinovat de multe . multe accidente . :)
11:17 alo ? ti-am recunoscut vocea , da , da , si eu ma mir , de obicei greu recunosti vocea cuiva , mai ales cand ti-e cunoscut , nu rade ca proasta , nu , nu in targ , in mintea mea , cand ii telefonezi a mia oara nu i-o recunosti , termina cu rasul , mai bine zi , unde ? azi ? la mine , sunt binecrescuta , stii ca sunt , intr-o jumatate de ora , da ? cum , de ce ? ma gatesc si eu , na !
o mama se plimba cu copilul ei prin zapada proaspat cazuta a unui oras de provincie din austria zilelor noastre . idilica . daca nu ar fi darele de sange pe albul imaculat , pe locul unde o pasare a fost ucisa de un mic animal de prada . la final aceeasi mama in rolul animalului . victima ei - propriul copil , al carui cadavru e tarat prin zapada pana la paraul in apele caruia va fi aruncat .
ce se intampla intre inceput si final ? in principal scene erotice , avand-o ca actor pe gerti , mama (sin)ucigasa . o lume la cheremul zeului-barbat , barbatia constand in primul rand si aproape exclusiv din autoritate discretionara si sex . femeii trupul devine dintr-o data mai stramt . iar de dormit n-are chef . vede/isi vede copil culcat undeva cu ochii deschisi . in linistea inabusitoare din pantece . din pantece pana in ceafa i se zbate un paraias ingust . care face sa-i bata inima si strecoara in ea viermele-crima . daca rasare soarele , nu va fi bine .
aveti nes sau cafea ? nes . e bine . spuneti-mi cat face . douazeci . luati treis'cinci . multumesc . scheletul pune nesul pe masa . il priveste din nou rece , atent . il intriga aceasta curiozitate de cioclu . vrea sa-l intrebe de ce se uita asa la el . chiar apuca sa rosteasca de ce . apoi pleaca la fel de repede . o sa se ameteasca bine . nesul are si coniac . va pleca beat de aici . si o s-o caute pe . pe acolo , prin viata .
ar putea fi strunite gandurile ? cum ar arata zabala lor ? daca ar fi stiut cea din mine , cea cu care discut mereu , cat de mult au inceput sa ma plictiseasca aceste ganduri , mi le-ar mai fi pus ? si ea-eu ramanem putin pe ganduri , apoi fara sa ezitam deloc : sigur ca da !
imi bat joc de propria-mi persoana . deci sunt mai inteligenta decat mine insami . imi duc mana la gura sa-mi opresc rasul . ca un gentleman care realizeaza cu stupoare ca marlanul ferecat in el a reusit totusi sa evadeze .
idiotii nu se imbolnavesc . dragule , imi aprinzi si mie una ? oh , multumesc . dragule , esti magnific . uite , dragule , a mai ramas niste vin . bea , ai fost magnific . dragule , mergem sa mancam ceva ? hraneste-te , dragule ! ( cum traieste femeia asta ? ) papusile nu au sange . nici cald , nici rece . ( femeia asta traieste ? )
in pustia bunicii ard ruguri pasc capre laolalta cu oi muierile spala in gropile lasate de ploaie se sterg cu manecile sau cu brusturii cauta prin cotete gainile de oua aduna tot felul de ierburi ce cresc prin apropiere barbatii trebaluiesc cu pieptul gol in aerul proaspat numai ca sa-si faca adapost si avere spre seara mananca cu totii inainte sa apuce sa cada in zeama gandaci fluturi tantari asa mananca ei apoi se duc sa se culce
ma-ntreb daca or fi disparut din sat cainii . prin curti sunt doar traditionalele ierburi , patrunjelul si fructele atarnate-n copaci . si pentru prima data , dupa decenii lungi , nimeni nu suspina in somn . cand si cand , intru in cate o casa mare , ma asez intr-un fotoliu uitat acolo si prizez marar pentru a-mi da cat de cat iluzia zgomotului si a miscarii . prin dulapuri , gramajoare de lucruri inutile , iar intr-un loc o sticla de vin bisericesc . infund mai tare dopul in sticla ca sa nu-si piarda , pana se vor scula mortii din morminte , aroma . ma intind pe unul din paturi , il incerc , dar ma rusinez la gandul ca stau intinsa atat de comod . ca si cum as putea da in schimbul patului sufletul . ca si cum . casele neluminate le-au parasit pentru totdeauna si stapanii si animalele domestice . nici macar soareci nu mai sunt . viata s-a lepadat de locul acesta si s-a dus sa moara in buruienile crescute pe dealuri .
cartile se reediteaza . oamenii , nu . atunci cand generatii sunt private de lectura uneia , e loc pentru dezvoltarea nemasurata a unui mit . imprejurarea poate aduce servicii cartii respective , ajutand-o sa-si depaseasca reala cota valorica , dar si deservicii , pregatind-o pentru o cu cat mai tarzie , cu atat mai rasunatoare cadere . oamenii , insa , nu-si pot oculta nobletea originara a fenomenului fiintei . decat daca sunt boi . sau vaci . in rest , imbraca haine de iovi paradoxali , au aureola de christi , incendiaza tot cu prezenta lor in epoci de tragica deruta sau se-nvelesc noaptea cu scutul implinirii . - aveti copii ? - am avut , maica . - morti ? - disparuti , in iazul din vale . - nu i-au scos ? - i-au , dar nu mai erau ei . pentru mine-s disparuti . - de ce v-ati taiat parul ? pe-aici femeile il poarta lung . - nu mi-e de folos . m-am despartit de el cand am fost la spital . - de par ? - de barbat . n-a avut taria sa suporte . - ati suferit ? - am fost bolnava , dar nu dureri mari . la spital , oamenii se vaitau . m-as fi vaitat si eu . la ce bun ? - am vazut ca v-ati inchinat la troita si-ati pupat pamantul ... - pamantul e sfant . - cum asa ? - din el mi-am facut casa , in el mi-am ingropat parintii si copiii , asa trebuie sa fie , sfant . - va e frica de singuratate ? - e mai rea ca moartea . - sa mai vin si maine ? - vino , maica , mai am si eu cui sa-i dau un pahar de apa . ii sarut mainile . le trage inapoi , rusinata : - nu-s curate ...
nu zboara nicaieri indatoriri lipsite de sens . nu exista lame orizontale iesite din minti . nimic nu reteaza trupuri . nimicul nu intra in rezonanta cu undele cerebrale ale orasenilor ingroziti . nu zdrobeste craniile ca niste bombe pline cu pasta de tomate si maioneza . nimicul face contrabanda cu vin nedistilat pentru taranii a caror religie nu le interzice sa bea . si din cand in cand da un sut in cur vitelor . ele casca a plictiseala .
gura tevii a oftat un lung adio trecutului . totul s-a naruit intr-o balta de sange si sfarc . acelasi sange . dar nu acelasi eu . __________________________________________________________________________________ dialogul scarii : - o mie de lei cand m-am apucat eu de fumat . - si acum ? - acum sase mii . ca smecherii . __________________________________________________________________________________ mare scofala , nobletea asta . ca si cum ti-ai atarna la brau . capul dusmanului infrant . __________________________________________________________________________________ dialogul scarii : - nunta anului , asa zicea la tv . - ai vazut ce rochie avea ? - dar ea are un copil din prima casatorie . a murit mosul ... si ... - !!! __________________________________________________________________________________ descopar ca stau in picioare . ce distrata sunt ! nimeni nu doarme . in picioare . __________________________________________________________________________________ lumina e fenomen optic o emisie de fotoni ce altceva cred ei c-ar putea fi si dumnezeu poate fi sters si mantuirea si judecata de apoi si atat de multe tragica explozie de la sfarsit si uriasele astronave luand apa din inelele noastre si eu si noi toti murind in haos de agonie si suferind uitarea lenta si pustie pana ce ai venit si m-ai renascut intelegi marea mea iubire pentru tine ? __________________________________________________________________________________ dialogul scarii : - dar cum o sa hranesc pestii din acvariul virtual , din moment ce calculatorul e parolat ? - vai de mine ! __________________________________________________________________________________ va veni o vreme cand omul care viseaza la preturi de nimic si la o batranete comoda , asta daca viseaza intr-adevar la ceva , va putea da dovada de asemenea devotament fata de valori ca va cutremura doar cu gandul turnurile . mai e nevoie de dovezi ? __________________________________________________________________________________ prietene , in toata vremea cat am povestit tu te-ai foit si ai parut nemultumit . spune-mi , ai vreo nelamurire ?
( lui Dan , care ma-ntreba ieri cum se face ca a existat candva o candoare pe care nevrozele apocaliptice de azi au distrus-o )
cum imi poti explica faptul ca viitorul nu exista , ca trecutul e diferit si ca prezentul in care sunt e perpetuu transformat , neingropat ? intre doua orizonturi , doua orizonturi micute care sunt o viata intreaga pusa sub semnul intrebarii in mistere , si cred ca innebunesc sau noi innebunim , cine stie , cu certitudine innebunim , si stiu doar ca doresc ca tu sa ma doresti si sunt trista fiindca nu ma-ntelegi si sunt coplesita in mine si nu sunt cu nimic mai mult decat o stralucire inutila , o stralucire stearsa , pentru ca nu inteleg ca nu ma doresti ... daca eu marturisesc si tu marturisesti sau daca nici unul dintre noi nu marturiseste , mai ramane loc pentru amagire , pentru pedeapsa ori pentru rasplata . joc in spirala care revine intruna in centru cu cat ne departam mai mult de centru . cine se divide ? cine ramane neutru ? orice strategie e intotdeauna o evadare . indiferent cat de mult as cauta , gasesc intotdeauna ceea ce caut , desi existi si ai existat mereu , dar nu intotdeauna in acelasi dintotdeauna , de parca timpul fusese abatut , doar putin , totusi indeajuns ca sa te gasesc in locul unde nu mai esti , este strategia nebuniei , deoarece toate gandurile pe care trebuie sa le gandesc sunt limite .
[ iarta-mi ironia , prietene drag ; textul de mai sus e inadins incoerent . incerc sa-ti explic ca paradigma secolului astuia e alta ; ne deplasam si vorbim astfel , impregnati de ea ; ne suge in miscarea ei multiforma ; daca ai sa privesti filme de la inceputurile cinematografiei sau chiar din anii '50-'60 , ai sa realizezi adevarul : oamenii aia aveau alt ritm interior . mai asezat , mai armonios . rectiliniu ]
capul iese din apa lipaind pe marginea piscinei se rostogoleste vesel umbrele de soare si ele rotunde barbati in slip purtandu-si agale indolentele obezile burti si jucandu-se tinerii amuzandu-se in coastele sezlongurilor sau razant cu suprafata apei intr-o graba bine calculata perfecta manierata corecta fara sovaieli si fara ecou plutind amnezia prin tabloul de oameni destinsi pentru a le servi bauturi si gustari
* " the ledge " avem tendinta de a crede ca atunci cand noi mergem , merge si ultima noastra clipa sau iubire . or , ea nu merge , ci vine , vine in intampinarea noastra cu aceeasi viteza cu care mergem noi . si daca ne incrucisam cu ea si ne recunoastem ca niste iscusiti spioni si stim ca altfel nu se poate , decidem sa sarim in gol . n-ar fi nostim ? desigur , cuvantul nostim nu e exact cel pe care-l restituie memoria . consecinta ? pe masura ce te indrepti spre propriul giulgiu iti spui : parca nu asa stiam ca e , dar asa trebuie sa fie !
** " tree of life " cand vine vorba de familie , propria familie , insetat ramane cerul gurii dupa desert . nu stii daca-l mananci sau daca-l bei si cata acreala iti ramane-n gura . inghetata e uneori alba , dar ea nu inseamna ca e si parfumata cu suc de lamaie natural . nota de plata , ii spui chelnerului care vine sa ia cupa goala . arzi de dorinta de a nu mai ramane nici macar un minut intre exterior si acel du-te-vino interior , care te calca pe nervi . consecinta ? platesti , cu cea mai mare parte din tine .
clanurile s-au tot amestecat inca din anul 0 , se casatoresc si se omoara inca de la inceputurile lor si vin impreuna la ceremonii ca sa-si mai arunce cateva insulte si sa mai sublinieze cateva amanunte care le despart . unii stiu sa faca bani . se lauda cu asta , " imi tot intra banii in cont " . altii traiesc de azi pe maine , lamentandu-se cu aliante facute si desfacute . unchi betivani injurandu-si progeniturile , tati care-si parasesc copiii . genetic vorbind , n-a mai ramas nimic neatins . nu se vorbeste in " dune " despre un drog care-ti altereaza realitatea si-ti da viziuni despre viitor ? si monstri , si mesia in tine . pe de alta parte , care-i cea mai fantastica idee ? o casa mare .
my dear , caci imi esti draga , tare sofisticati ne mai simtim cu un laptop si cu un telefon mobil care se poate conecta prin cablu la laptop si - aleluia ! - intram in cyberspace . ni se ofera jucarii scumpe care nu ne salveaza de drumul la psihiatru . pastram acele jucarii . bun laptop , chiar daca peste 30 de ani vom fi babe , iar el o piesa de muzeu . vin apoi aspectele fizice . te vor ajusta . cu operatii , cu anestezii generale , cu freze trecute prin oasele craniene si implanturi biotronice , cu porturi de date care sa te conecteze la valeria , lavinia ( care nu exista , dar e bine s-o faci sa " existe " , din cand in cand ) , ana maria si alte asemenea femeiusti . fireste , vei fi tehnologie avansata . apoi vei vrea sa fii si mai avansata . alte anestezii , alte operatii , alte freze . monitor de celule , aspirina contra durerilor de cap sau de spate . viata .
primitiv si sarac . preindustrial , asa va fi adapostul vacantei . si luxos . o sa am luxul sa gandesc ce vreau , fara sa ma intrerupa nimeni si nimic . sa vorbesc cu alti oameni , fara sa mi se trimita mms-uri . scuzele unor oameni care nu pot . sa am timp sa pun lucrurile in perspectiva . iar in cazul in care vreau sa citesc , sa-mi citesc . povestea asta e ceea ce am scris azi . sunt tare curioasa ce-o sa scriu maine .
fericiti cei saraci cu duhul , ca a lor va fi ... nu mai stiu ce . fericiti cei saraci cu duhul . fericiti cei saraci cu informatiile . fericiti , chiar daca nu va fi al lor nimic altceva . fericiti prin absenta . fericiti . despuiati de orice vesmant . nici membrana , nici epiderma , nici teaca , nici coaja . nici par , blana sau puf . nici carne . preferabil sa stai nemiscata decat sa te ridici . numarand binecuvantarile . ea e frumusetea . copyright lord frederic leighton .
muzica a fost interzisa prin decret pentru totdeauna . toate instrumentele muzicale au fost distruse . fredonarea unei melodii in public a devenit infractiune . se pedepseste cu inchisoarea , iar copiii care fac asta o incaseaza . in ciuda devotamentului eroic al oamenilor , parazitii continua sa se inmulteasca si boala se extinde . se zvoneste ca au fost vazute recent , mai ales noaptea , fiinte ciudate , dezgolite , care se-mpreuneaza pe dealurile din imprejurimi . corpurile tremura ca niste instrumente acordate de o mana fina .
lumea e un loc in care viata pare scurta , lipsita de sens si in cea mai mare parte irosita , iar spaima de moarte ii impinge pe oameni la nebunie sau la disperare , drept care cauta mijloace de distractie si acestea , cand nu sunt letale , constituie un soi de nebunie benigna . comedia umana .
centrul acelei dupa-amiezi a fost decizia de-a incerca trambulina , artefact si animal de rugina langa lacul milenar . fetele veneau din dreapta , pe alee , in foc de soare si triumf . si mi-am pierdut spiritul . isi lingeau ranile cu lotiune de plaja , desi la fel de bine ar fi putut sa-si scoata ochii cu un ac de croitorie . doua regine guvernand un imperiu puternic , care n-avea nevoie de priceperile lor violente . vesele , netulburate . lupii au intalnit pe cineva care , chiar daca nu era de-al lor , le intelegea felul de-a fi . in timpul saltului , ma gandeam cum arat , mai priceput ca poet decat luptator cu sabia , bucata de carne diafana .
in departare explozie grea infundata la contactul cu apa revenirea la suprafata lasata in voia fizicii pietre netede cochilii transparente sticle de culoare incerta o ramura de copac albita si ciudat cioplita de apa n-aud vantul rece care s-a pornit sa tremure picior prins intr-o plasa de pescuit canta intr-un chip uitat de toti gandul nu-mi sta la muzica rotire bezmetica si pierd treizeci de metri sau treizeci de ani in mai putin de-o secunda ma frec de varfurile ierburilor tremur ca animal pe moarte dobandesc cativa nepretuiti disperati metri cu motoarele gemand ma prabusesc imprastii scantei imense in apa lipseste mirosul de-ozon sunt la mila pestilor reci si intreaga padure din mine ia foc o iau la fuga in gand de-a lungul cararii de pietre albe sunt atat de neghiob zac aidoma unui fruct imens despicat crapatura din lateral e acum o gaura neagra cascata bizare sclipiri de lumina plasele de siguranta care ma tin sunt imune la caldura fabricate din ceva rece dur rezistent un om normal n-ar iesi cu viata din asta aju-tor respiratia iese grea vehiculul explodeaza o bula mare tacuta de foc alb si rece descuiata din miezul trupului disparut lumina pura nu ma afecteaza nimic nimic din ce-as putea vedea eu m-am intrebat de ce-a fost atat de greu barbatul pe care-l port
pe plaja , salvamarul imprastie copiii uimiti , tulburati si intristati de disparitia regelui lor : " da' ce pizda mamii voastre e aici ? toata ziua , buna ziua , pierdeti mingile ! "
curtea din fata nu conteaza . adesea , ea arata lumii fatada unei casnicii fericite , linistea de dimineata , luxul si utopia lui " nu se va sfarsi niciodata " . in realitate , ne desfasuram vietile in bucatarie , si nu in sufragerie , intr-o cafenea jegoasa , intre doua zboruri cu avionul , intre o izbucnire nervoasa si ultimul semnal al feribotului , intre latratul cainelui din vecini si clinchetul usor al bratarii pierdute , intre sclipirea scurta a unghiilor lacuite cu rosu si masina turbata care nu stie sa se opreasca potrivit regulilor de circulatie .
m-a spulberat felul in care negresa a inteles sa-si achite cafeaua .
