in camera de sus . o incapere rotunda , mica . lucreaza la cantecele lui . la un instrument pe care l-a capatat in imprejurari ciudate cu ceva vreme in urma . corzile intinse si dure . il dor buricele degetelor . canta pe un ton inalt , melancolic , dar asa se si simte . - femeie , ce facem maine ? de la geamul boltit vad o pacla de ceata in zare . ca o festa pe care ti-o joaca privirea . nu se zareste nici un pilot , iar zborul navei e dezordonat . paraie un halo de foc . - ne odihnim . - ai gusturi ciudate , spune inclinand din cap .
cand am inceput eu tabloul , doamnele preferau apa de colonie cu initialele lui , bijuterii si evantaie cu acelasi nume . barbatii purtau jacheta albastra si vesta galbena ca el . figurine de portelan chinezesc ii intruchipau pe el si pe lotte . dupa ce i-a scris , s-a sinucis impuscandu-se in cap . a murit a doua zi . muncitorii din sat i-au dus trupul spre locul de odihna sub copacii din wahlheim si " nici un preot nu l-a insotit . napoleon i-a citit povestea de sapte ori .
un pasaj absolut rasist , dar totalmente delicios din " coliba unchiului tom " , de care mi-a adus aminte atticus , in timp ce-l priveam pe vrajitor :
" io si doamna , aproape ca ne-am certat cu placinta aia , iar io i-am zis uite doamna , uitati-va la mainile astea ale matale frumoase si albe , cu degete lungi ... si uitati-va apoi la mainile mele negre si butucanoase . pai nu credeti ca dumnezeu trebuie sa fi vrut ca eu sa fac placinta , si dumneavoastra sa stati in salon ? "
cu cat imbatraneste greutatea cuvantului creste se-mpiedica de vreun colt nelustruit in noptile fara somn se zgarie-n paturile aspre se prelinge de pe coapse peste pantece printre pulpe peste crupa printre fese umezind asternutul picaturi de sudoare
absolut sigur un barbat intr-o masina , undeva in spatele craniului o senzatie neplacuta . ca intr-un vis indepartat cu o femeie pe care-a dorit-o , dar care-l pune sa plateasca pentru a o intalni . nu e obisnuit cu prostituatele . nici ea nu e prostituata . de fapt , nu e obisnuit cu oamenii . tare mult si-ar dori sa gaseasca o femeie pe care s-o curteze cu stangacia lui si din care sa curga un fluid transparent , sanatos , numit dragoste . stii tu , fara prea multe vorbe , doar fluidul ala care la inceput te face sa pasesti cu prudenta , pentru ca apoi sa te suga in gaura lui neagra . sublim black-out .
si da , exista pe acolo , pe undeva , si un far . si o crima . si o dragoste . dar se termina asa cum te-ai astepta : orice harta e o limita .
DEDICATIE : lui " dumitru , te rog " . care stie sa se poarte cu mine ... ca un barbat .
[ VILLAIN , nume original in japoneza AKUNIN , 201O , regia Sang-il Lee ]
pe termen scurt , se intampla ca muzicile sa se vanda bine . desigur , se poate ca vreunul sau mai multi maniaci sa pirateze muzica , adica " s-o descarce " . sa decida ca nu-i mai place sa o cumpere din magazin . daca insa downloadeaza o bucata si nu le gaseste pe celelalte se hotaraste sa cumpere . editia piratata si cea originala sunt complementare , dar astazi posesia uneia rareori creste nevoia de a o poseda si pe cealalta .
habar n-am ce se va intampla cu PARACHUTE PULSE , azi promovez muzica romaneasca . nu-mi fac griji ca daruind versiunile de net le-as pune in pericol vanzarile . dintr-un motiv foarte simplu : prea putini au auzit pana acum ceva despre ei .
una din chestiunile care ma obsedeaza si in viata de adult e " de unde ies melcii dupa ploaie ? " ... bine , ar mai fi si " unde dispar dupa aceea ? " , dar ea paleste in comparatie cu prima .
initial , m-am gandit ca din marea atotputernica , cea care face sa tremure dunele de nisip . primprejur nu se vede nici o mare si totusi exista pescarusi deprimati , iar tipatul lor e ca o intepatura acida pe obraz . dar asta e doar literatura .
pe urma , am crezut ca sunt niste trofee care stau agatate pe zidul nordic al casei celui mai ciudat om de pe planeta . energiile lor adunate ar putea sa taie otelul , sa reteze oasele si sa faca unt din carne . teoria era cladita pe febra si pe substante intaritoare .
alteori , trec pe langa oameni ale caror chipuri sunt goale si inspaimantate , luminate puternic in bataia tortelor . vagi semne , o zvacnire scurta a degetelor , o complicata miscare din cap si asa mai departe . ei sunt locuitorii seriosi si neutri , oamenii care nu poarta pica nici uneia dintre parti . cand intra pe a douasprezecea poarta , nu-i intampina nimeni care sa ceara , conform obiceiului , parola . vin , probabil , din orasul-pastel , in care nu exista ura-moarte-exces . orasul asta e conceput invizibil deasupra noastra cu vreo 20 de centimetri . gossips .
am fost in cartierul artistilor . multe taverne , prea putine informatii . devin tot mai nelinistita si as abandona cautarea , daca nu m-ar fi sfatuit un poet decrepit sa ma interesez la o adresa din cel mai sarac cartier al orasului . se spune ca acolo orbul a inchiriat un studio la mansarda . picteaza melci galben-albastri . de vina trebuie sa fie lumina ...
- am reusit sa obtin doua rapoarte secrete , am marturisit monseniorului . unul vine de la institutul de investigatii cerebrale , celalalt de la nasa . raportul ultim descrie sosirea astronavei pe orbita planetei , detaliile lansarii sondelor , arata ca niste oua de pasti , caracteristicile instrumentelor care ... - detalii , draga , m-a intrerupt el . - iertati-ma , dar n-am terminat . partea secreta se refera la imaginile care n-au fost si probabil nici nu vor fi publicate . s-a apropiat si ochii i-au scanteiat indaratul lentilelor . - imaginile astea , eminenta , prezinta un obiect luminos difuz , care pare sa se deplaseze ca o masina de curse pe pista . detine strania particularitate de a deveni intermitent invizibil . pentru a redeveni apoi om . urca bolovanii si le da drumul . a fost observat si fotografiat in spectru vizibil si infrarosu ... - foarte straniu , intr-adevar , dar ce legatura e intre acest fenomen si grijile noastre ? - nici una . dar nu confirma decat partial raportul institutului . - hm ... a reusit cineva sa afle ce este ? - nu . imaginile nu sunt concludente . - bun , sa speram atunci ca informatiile nu vor fi facute publice , astfel incat sa nu mai apara obisnuitii nebuni care sa urle ca semnele sunt in ceruri si pe pamant , ca profetiile se adeveresc si ca a sosit apocalipsa . - eminenta , asemenea cazuri n-au mai aparut dupa ce s-a stins nebunia provocata de anul 2000 ... - mda ... care e continutul raportului secret al institutului ? - raportul descrie o noua fateta a civilizatiei . entitatile , cum ii numesc ei , adica oamenii , stiu despre hristos si misiunea sa , cunosc detaliile , vorbesc despre avatarul hristic al lui krishna , evanghelii apocrife , giulgiul din torino , dar nu le mai pasa daca toate astea sunt sau nu falsuri . ei afirma ca hristosul e o emanatie cosmica ... ma intrerupse iritat : - emanatie cosmica ? trebuie sa suportam iarasi vechile erezii ? blasfemiile gnostice ? - iertare , eminenta , eu reproduc fidel doar raportul . ideea lor e ca iisus , ca emanatie cosmica , se materializeaza pe orice planeta , in functie de caracteristicile fizice , suprafizice sau infrafizice ale fiintelor din orice sistem solar . privirea pe care mi-o azvarli fu de-a dreptul infricosatoare ...
... cand le-am spus povestea asta la masa de pasti , m-au privit ca si cum ar fi vrut sa ma bage in haine lichide si inghetate amniotic nemilos , ca si cum ar fi putut sfredeli la nastere sau la renastere amintirile dragi ale uterului . cand au inteles ca glumesc , mi-au dat sa mananc si sa beau . desi eram la mine acasa .
imi ingadui sa ma scufund , apele calde strapung nenumaratele fire intercelulare , socuri electrice strabat instantaneu emisferele cerebrale si fibrele intregului trup , de milioane de ori in fiecare nanosecunda si in clipa in care simt ca lesin zaresc pe ... nu ... cine poate sa fie ... ce straniu , mustata nu-i este simetrica , partea stanga e ceva mai scurta , cu foarte putin , de-abia poti sa-ti dai seama , dar cu aceasta claritate multipla din interiorul si exteriorul meu observ orice ...
timp pentru mine calare pe ea , calare pe el , calare pe jumatate de iepure schiop . sau , cum ar spune cineva , timp pentru inca o laba ...
ps . vizitatorul cu ip-ul 99.245.194.19 , care ma foloseste de fiecare data ca trambulina pentru alte planete , e rugat sa-nvete saritura directa .
regina asteapta intr-o incapere cu tavan inalt si podea din cristal cu cinci ferestre false care arata peisaje ce nu se gasesc niciunde printre perdelele de lumina isi taraie picioarele bestii asemanatoare cu lenesii inalte de patru metri si jumatate atunci cand stau in pozitie verticala dar altfel vegetariene si prietenoase animalul preferat al reginei poarta colier de iridiu are ghearele invelite in strat gros de rasina transparenta pielea lui sclipitoare naste orele curg in valuri moi pana la brau infasurandu-i sanii
regina e un barbat , care , asemenea majoritatii pustnicilor , crede ca se intelege pe sine , cand , de fapt , nu se intelege deloc .
un om puternic nu stapaneste nici o stiinta scormoneste in deserturile de rugina ale ultimului mall planetar din masinariile complicate uitate acolo face sabii de plexiglas rolul lor ramane necunoscut unele triburi se imbata si se iau la harta pe cartile de credit dezgropate din nisip
din punct de vedere politic , ne desparte o lume . progresul tehnologic e bun pentru societate , cu conditia ca cei care il pun in opera sa fie batrani intelepti care stiu despre ce vorbesc . degeaba demontam roboti pentru a-l intelege pe asimov sau construim utopii socialiste despre traiul calm pe alte planete . pe-aceasta margica albastra , de cate ori tatal e identic cu fiul , mecanismul lumii e pus sub semnul intrebarii .
nici daca ti-ar spune ca esti copilul unui munte si-al unei masini de spalat , fratii tai sunt un zombi si o triada de papusi matrioska , iar fata de alaturi are aripi , n-ar trebui sa te miri . razboiul e o carte masiva , o poveste mai lunga decat cele anterioare , prin urmare mai ambitioasa . se poate exagera in mod deliberat pentru a spori impactul emotional . ideea e ca va trebui sa te asezi in fata ecranului si sa rescrii povestea ca si cum ti-ai taia venele . hai , trage-ti fotoliul !
lupii din nord si-au ascutit dintii cu piatra nemultumirii arsi de vii cu pofte neostoite cauta razbunare in orasul ce curge pe tample impreuna cu sabia lor fara nume e posibil ca inainte de sfarsit sa mai fie timp pentru putina poezie
batranul tom tolanit cu picioarele pe o masa nepretuita din onix , ramasa de la matusa elise dinti-de-cal , cu o cana de vin autentic in mana , in vreme ce vantul ridica fara tragere de inima o tigva adusa din est . se aude zanganit de metal pe metal . e dupa-amiaza tarziu si gandurile n-au sub picioare teren stabil .
in usa apar . doua femei . tin in mana stanga o piele uscata de iepure si inchid pleoapele subtiri ale animalului ucis ca sa castige timp . timp pentru ce ? sunt desculta , am o zgaiba sub ochi , nici nu mai stiu cate-am avut de-a lungul timpului , si nu misc picioarele . in copilarie , babele jupuiau pielea de pe iepuri dupa ce le scoteau maruntaiele . in usa sunt . doua femei in straie albe . una prapadita si cocosata , alta mai tanara , ciolanoasa . daca ar mai trai , ar avea varsta femeilor astora . au potolit cainele si nu spun nimic . in usa erau . doua femei .
lui G. ii place casa asta , de cand isi face meseria n-a vazut inca o camera aranjata ca lumea . toarna mereu in pahar , cu siguranta vrea sa ma-mbete , o sa mancam si pe urma mergem la teatru . la teatru ma duc singura , acum vreau sa colind , atunci colindam , ma duce la prietenii lui sa-i vad jucand biliard , sa nu-ti fie rrrrrrrrrrrusine cu mine , adauga el balbait . ar fi nostim sa ma intalnesc cu cineva , ma suie pe motocicleta ca pe-o pipita si-mi spune : " tine-te bine , o llllllllllluam cu 90 la ora " . nu rezist barbatilor simpli , cu dddddddefect ... la vorbire .
- sunt prea multi si prea multe in povestea asta ! - cutare exagereaza , a zis cineva . - cutare stie ce face , lasati-o in pace ! - si atunci cine tine scorul ? cine e serios si cine joaca ? muierile isterice ? - nici vorba de joc in halul asta . si nu te mai uita in ale mele ! - basme , a adaugat altul , ca sa dau culoare ambiantei , ma uitam la cracii tai ...
au continuat un timp . pictorul si-a manjit panzele ca sa capete ceva . alexa tinea sa fie actrita . numai atticus n-avea pretentii , dar in sinea lui si el isi dorea ceva . si atunci a venit george .
e fantastic , daca te gandesti ca moartea tine in camaruta asta trei sute - si toti tacuti , nu se foiesc fara rost . dar , daca ciulesti bine urechea , intr-un anumit punct maxim al nemiscarii , se aude forma unui sunet sau a unei vibratii .
moartea e treaza . sta intinsa pe spate in patul ei etajat , cu mainile sub ceafa . priveste in intunericul creat . isi simte mintea limpede si e calma : parca usurata de o povara teribila , acum ca ziua aceasta venise si trecuse - ziua mortii tatalui . fara sa se supere , fara sa cedeze nervos sau sa se faca de ras . intr-un fel , o zi ca aceasta echivala cu o viata de om . ca o strada invaluita in ceata : poti vedea lucrurile de langa tine , dar restul e cenusiu , fara capat .
chiar si moartea are un tata . chiar si tatii au o moarte .
tema ei favorita e " pasiunea " . denumind astfel intimitatea cu el , fuga dupa evenimente neobisnuite , groaza de control moral sau fizic . tema lui preferata e " munca " . barbat ce traieste satisfactia in scris si in explicarea savanta a unor teorii numai bune de-amagit multimea de gura-casca de la lansari , in goana dupa autografe . jocul intelectual al barbatului , aparenta lejeritate a femeii se transforma in indispozitii de moment , genunchi ce se vor atinge , dar nu vor trai langa perechea lor , nelinisti , incantari pline de recunostinta in fata vietii , care dureaza fix pana la 9 seara , cand el are un tren de prins .
o fereastra din toscana arata exact cat trebuie dintr-un peisaj in doi . daca vei trage cu ochiul , nu tusi zgomotos , nu manca floricele . ar fi sacrilegiu .
cand incepe sa sune desteptarea in tabere ea asteapta sa se rotunjeasca prin mine toata lumea e nerabdatoare sa se rotunjeasca iar eu sunt si mai nerabdator sa-i fiu orice camerista slujnica nurlie femeie de la curte doamna de onoare marinar mai aproape de taverna decat de universitate placintar visandu-se gentilom in noptile de dragoste-i promit caravele trei zece cincizeci o suta din ele caravelele lumii ridicate ca madular barbatesc in lumina serpuinda a drumului spre casa ma intrerupe pasare devorand firimiturile de regate pe care le-am intrezarit in calatoriile noastre pe mare
- uneori mi-e pofta sa tip . - cat esti de tanara , dumnezeule ! exclama el . - n-o cunosc decat de trei saptamani , dar casa asta vorbeste doar despre fostii ei amanti . - asa vorbesc toate femeile , murmura el , ridicand din umeri .
