toata chestia asta ma face sa ma simt ca un copil . unul care ar putea scrie doar cu privirea , apasat , pe o portocala " la multi ani ! " ... in coaja . n-are importanta . hip , hip ! si toate lucrurile alea idioate pe care le spune lumea de obicei ca si cand ai pleca in ultima misiune . sa ciocnim cu buza si piciorul paharului - aduce noroc !
seara cum iesim din lumina ramanem singuri sub stele intr-o larma de greieri si broaste il rastorn prin tufisuri prin iarba marunta a santurilor ca sa dam sens larmei ce umple vazduhul o sa ma lase sa-l ating - avem o camera pe-o straduta pe plevnei - vrea sa fie putin ametit
acum sincer , gandind situatia in termeni de mecanica , ne putem inchipui muschii ca pe niste cabluri care conecteaza intregul angrenaj la motor , up and down , up and down , up and down , dar cand cablurile sunt retezate nu se mai realizeaza nici un fel de conexiune si ...
si exista momente in care chiar si barbatii de cariera realizeaza cu intarziere ca sunt inzestrati cu un cuc . sta asa linistit in cuibul lui de bumbac , incat se poate uita de existenta lui , dupa care apare brusc in amintire . ca o revelatie .
arta persista aici mai mult ca la centru . e conservatoare , are ceva arhaic . precum franceza canadiana sau arta postbizantina din moldova secolului 16 . timpul curge aici mai incet si noua unda de soc , iscata altundeva , aici mai tarziu ajunge , ea insasi relativizata si combinata cu unda veche , ceva ce la centru ar provoca uimire sau oroare . o paradigma o schimba pe alta la centru , fara rest sau cu rest neglijabil . se construieste pur si simplu altfel , se canta sau se fotografiaza altfel .
in provincie , resturile persista si se recicleaza .
pickamerele reveneau la viata si incepeau sa vibreze , sa scanceasca , iar mirosul de benzina pe care-l simtisem de departe devenise ametitor . un bou statea nonsalant , cu o mana pe capota masinii , cu cealalta incordata pe dispozitivul furtunului de benzina si cu ochii atintiti pe cadranul pompei . nu era frumos boul , dar aducea cu sine un anumit stil . si era uimitor cate fete erau intrigate de asemenea poza . angajata de la peco s-a intors catre colega ei . - nu ti-a dat bacsis ? , a intrebat-o aceea . - mi-a dat 10 lei si mi-a zis sa-mi cumpar ruj de ei . - un bou !
iata cum rezoneaza universul , am gandit . si chiar am simtit .
cineva isi ia tigara de la gura si-mi spune pe un ton egal : nu face asta ! mi se pare absurd . macar de-ar putea exclama : " o , ce ridicola esti ! " dar nu , tonul ala egal , ca si cum as fi o fiinta care-ar putea cadea peste bordul unui vapor . o ingaduinta in plus : " stai cuminte , copilas ! " il privesc cum isi fumeaza tigara , in vreme ce ma infofolesc mai bine in prosopul lui . isi fumeaza si viata o data cu ea si pune ceainicul la fiert . il privesc ca si cum as urmari niste oameni facand lucruri obisnuite , plimbandu-se in voie , sorbind din bauturi pe puntea unui vapor . mai e timp , m-am gandit , sa ridic mana si sa strig ajutor . mai e timp ca vaporul sa se-ntoarca sa ma caute , sa ma salveze ...
dar nu strig . si in clipa urmatoare timpul s-a scurs . limba uda creionul cu care-mi pictez fata . punct , punct , punct , linie , linie , linie , punct , punct , punct . vaporul aluneca din ce in ce mai repede , iar eu stau singura si neajutorata pe tipsia albastra a marii . vorbesc cu glas leganat : crezi ca ma intereseaza alte femei ? s-a furisat diabolic pana aproape , si-a tinut respiratia , incercand sa auda ecoul . o femeie si un barbat bandu-si ceaiul , ca un secret , o cale spre siguranta , calm si inca ceva .
daca simti globul rece , acoperit de materie vascoasa , daca incaleci , punandu-ti fata pe spatele lui pentru o clipa , sani mangaind sira spinarii , asta nu e o situatie care sa functioneze pe principiul spune-mi cu cine te insotesti ca sa-ti spun cine esti . e pur si simplu schimbare de roluri . si daca nu gandesti la fel inseamna ca n-ai nimic intre picioare , nici cocosel , nici pasarica , nici nimic . doar cicatricea ramasa in urma unei operatii .
D , cand nu-l vede nimeni , are grija sa adune scamele de pe covor si rearanjeaza hainele . R , cand aude telefonul sunand , ridica mana , o tine deasupra receptorului un minut , imaginandu-si enervarea omului de la celalalt capat . surade misterios . C are o intalnire de peste patruzeci de minute in cealalta parte a orasului . pe banca acoperita cu vechile frunze moarte , lucioase ca fasiile dintr-o manta de ploaie , nu e singur . le da la o parte ca sa-i faca loc . S se incrunta pe canapeaua lui , gandindu-se in continuare la verigheta din buzunar , dandu-si seama ca trece timpul . maine o va pune la loc . A crede ca V o sa coboare si o sa vada ceva autentic in ea . obrazul si bratul gol au semne rosii si albe , mici urme in carnea din care-am muscat . V ? dumnezeu stie cate secrete are si ea .
obiectul metafora ceasul asta al meu se modifica putin cate putin . animal salbatic , gentilom ce prefera numerele impare . dominatie asupra fortei brute pentru a o servi mai bine pe femeie decat pe barbat . simbol exotic imbracat in satin , cand alb , cand negru , danseaza rotindu-se si ritmand cu calcaiele si degetele o melodie . colonie amintire , dezvoltare geometrica , flori aproape ofilite cu care sa-si impodobeasca patul ca un altar . metropola postmedievala pana la prima rascruce . vireaza la stanga si merge in sens invers . revolta omului impotriva obiectului producator de obiecte . femeia nu-i raspunde nimic , doar priveste cu aer mandru . nu ea va fi prima care-si va intoarce privirea .
eu traiesc . intr-o tara cu o solida infrastructura . cu bune cai de comunicatie . fara sate de chirpici , pe care fiecare inundatie sa le mature . fara mizerie materiala , uneori de nedescris . fara foame , frig si intuneric . fara copii ai strazii si aziluri mizerabile . doar cu MISTICI , PROFETI si GURU . cu ei ne-am putea mandri la export . dar nu , o facem pe desteptii .
expusi , dar la modul delicios , de parca toata carnatia ce inveleste nervii dormitand a fost data la o parte . ca indragostitii imbratisati in camerele din apropiere . intind mana spre claviculele lor , dar nu le ating pielea . raman cu ea in aer , la un centimetru deasupra . ce faci ? intreaba ei . ii ghicesc . simt cum li se ridica toata caldura trupului . le simt viata . le pot spune unde e pielea palida si unde roz . le pot spune unde-i curata si unde cu pistrui . toanto , spune alex razand .
stia tot ce e de stiut despre labiile lor atarnande clitorisul de cetaceu si duhoarea de moby dick a plecat in pustiu care e asa un taram al fanteziei sa inchine un imn penisului care e o arma puternica o tulpina solida prin care se scurge seva vietii
mi-am bagat nasul ca organ olfactiv in stralucirea zgomotoasa a bomboanelor de tejghea . in diamantul verde al gazonului pe care jucatorii de la dacia unirea se chirceau , sareau , scoteau strigate scurte . icnite . ca pasarile de mlastina starnite de vreun aligator . nesiguri nici ei unde e primejdia . nu aparea nimeni sa-i salveze , nu puteau sa fuga , nu servea la nimic sa tipe . incepi sa-ntelegi ce e sanctuarul abia cand te gandesti la picioarele tale . si-ti inchipui ca esti baiat si pe urma te gandesti sa te faci baiat gandindu-te . cum ar fi daca ai trimite chiar tu mingea la vinclu . in acele momente esti tu insuti , latul va fi gol cand se va strange . si-ti inchipui ca esti baiat si pe urma te gandesti sa te faci baiat gandindu-te . stai nemiscata si astepti .
vizitatorii se retrag , neindraznind sa o tulbure pe ea sau copilul aflat inauntru . plante agatatoare intra pe ferestre si revarsa desisuri de frunze . deseneaza in mintea ei fructe pe care nu le cunostea candva , mirodenii ce trebuiau descoperite in pastai ascunse sau cuibarite in inima florilor nestiute . mancaruri pe care nu le-a gustat vreodata : o ciuta atarnata deasupra unui foc magnific , un paun sarind printre catei de usturoi , un mistret captiv intr-o jungla de arbori de cocos . cepele cresc mari sub picioarele ei , plantele tasnesc din scandurile podelei , iar pestii inoata pe sub usi .
oamenii din oras isi petreceau zilele pe ingustele pasarele . nu vorbeau unii cu altii decat foarte rar si cand duceau la indeplinire aceasta actiune aparent plictisitoare spuneau : " ai auzit de medicamentele obtinute din scorpion , scorpion de mare ? " ... " cum sa-l examineze daca sta in copac ? " ... " transpiram , in ciuda brizei caldute ... " ... " la a cincizecea aniversare a casatoriei noastre , somnambulism ... " ... " ma simt coplesit de un sentiment de magie " ... " dar mai tarziu avu ceva ghinion " ...
era un film ce nu suporta comparatie . siruri de oameni care asteptau serpuind intre portile de imbarcare . sub jetul de picaturi de lumina coborate din cer pe pletele lor , pe umeri , pe coapse . trenurile veneau foarte rar . ma gandeam cu gandul meu invizibil printre picioarele lor ca nu exista nimic mai bun decat sa vezi o multime linistitoare . spre seara , printr-o retea de strazi laturalnice , intunecoase si murdare , se risipeau spre case . fara nici cel mai mic protest , ca si cum li s-ar fi oferit un cornet zdravan de inghetata cu ciocolata pe el . in ziua cand am vazut trenul , n-am priceput unde a disparut dintr-odata multimea aceea . n-am intors decat un minut capul , atunci cand o maimuta nasoasa a furat poseta unei doamne : " n-ai ce face cu ea , magar prost ce esti ! "
cand am privit din nou pasarela , am vazut scris alb cu creta : " din alexandra n-a mai ramas decat alexa " .
m-am trezit cu ajutorul unui electrician , care se conectase la liniile electrice ale spitalului , ca sa aiba lumina .
cea mai scarboasa bautura pe care o pot bea oamenii e violenta . ea trezeste in indivizi neincrederea si teama fata de dobitoacele cu coarne si colti , nemaivazute pana atunci , caci pe insula fiecaruia dintre noi pasc altfel de turme . pana ca medicii sa poata gasi alinare pentru boala aceasta , ne vindecam cu siropuri , clistiruri , supozitoare , ventuze , sleindu-ne efectiv de puteri , cand cel mai simplu lucru din lume e sa-l fortezi pe celalalt sa accepte ca esti mai bun decat el . fara vreo palma , fara bombe care sa-l arunce in aer , fara cutitul patrunzand si secand tiroida . avem tot timpul din lume sa invatam bunatatea . ca eroii din poemele epice .
prietena mea virtuala nu suna daca ar face-o ar rupe din ea cutiile cu ciocolata si fructele false sticlele de parfum si lichior licarirea unui cercel luciul parului de barbat scanteierea ca de cristal a pietrelor de pavaj
zidul ferestrei e cald lustruit poti vedea cu ochiul liber linia in acest moment fluxul scazut fluviul soarelui pare ingust absurd de ingust de parca ai putea trage o fuga pe malul celuilalt in varful neglijent al creionului
golanii de cartier navigheaza imaginar la bordul lui oliver twist stau in vreme band bere pisat de cal caldura scoate la iveala duhoare de-animal chipurile scaldate puternic sinistru pentru simplul fapt ca lucesc in amurg nu in intuneric
incepusera o conversatie . si eu nu eram machiata . " ce copii frumosi aveti ! " " credeti ? seamana leit cu tatal lor . sa va arat o poza " . oare ce facea el in momentul asta ? , m-am intrebat , lasand conversatia de la masa straina sa mi se plimbe linistita in melcul urechii . se gandea la mine ? incercam sa ajung la el mental . " dragul meu " , il chemam in gand . niciodata nu-i spun asa in fata . " dragul meu , dragul meu " ... incep sa dactilografiez cu un deget pe masa de marmura . dactilografiez atat de bine ca , in timp ce degetele zboara deasupra farfuriilor - pizza , dulciuri - si asupra sticlelor , gandurile pot alerga in voie . el in varful degetelor , in sani , in gura , intre picioare . e teribil sa te gandesti la asemenea lucruri cand esti inconjurata de barbati , femei , copii care clefaie carne de porc , de vita , de pasare ... pe podea mi-a dat jos chilotii , a intrat in mine si a impins ... la sfarsitul oricarui razboi ti se usuca buzele , vine asaaaa o lumina si esti victima unei prabusiri .
printre cartile mele e ascunsa cea mai frumoasa definitie a literaturii . a mazgalit-o gunter grass :
" ea traieste din crize . floarea ei se deschide printre daramaturi . ea aude cum roade viermele . sarcina ei e sa jefuiasca cadavrele . fara sa fie platita sau cu plata , ea tine priveghi , povestindu-le rudelor raposatilor vechile povesti , iara si iara ... "
o greseala pe care o fac de multe ori incepatorii e ca incearca sa se spele de fard . nu numai ca nu se curata , dar de cele mai multe ori isi vatama pielea . dupa indepartarea fardului , trebuie sa treaca un timp inainte de a te spala . desi in timpul din urma exista tendinta de a nu mai intrebuinta farduri si de a juca nemachiat .
naufragiez cand pandeste ochiul indiscret al fotografului . pozez pentru portrete , pentru fotografii menite sa infatiseze " intimitatea " noastra fascinanta . afara de timpul pe care mi-l iau fotografii , primesc si vizitele jurnalistilor . multi dintre ei vin de la mari departari . cu mine , sunt generosi si le sunt pentru asta complet recunoscatoare , dar marturisesc ca incerc mereu o jena . as vrea sa le povestesc ceva interesant , teribil , astfel incat sa exclame : " ce existenta fascinanta ! " , dar , vai , viata mea nu e decat munca zi de zi ...
toate vedetele care atribuie norocului reusita lor sunt fie modeste , fie proaste ca noaptea .
t.s.eliot nu e deloc amintit in film . desi n-ar fi fost imposibil . dar intr-un oras din care nu-mi amintesc decat sintagma " de janeiro " ar fi echivalat cu un lux , deci o trista inutilitate .
dintr-un kilogram de gunoi se obtin 500 de grame de material reciclabil . in favelele braziliene , cunoscute pentru pauperitatea si violenta lor , cartile sunt lucruri rare . bogatii le arunca la tomberon , saracii pamantului citesc cu evlavie " codul lui da vinci " sau " arta razboiului " , visand la biblioteci cu gust de destin . saracii dorm pe jos , pe carpe improvizate ca pat , dar au televizor la care urmaresc telenovele pe banda rulanta . se prostitueaza pe cativa banuti sau aleg demnitatea culegatorului de gunoi . povestile lor de viata cutremura si revigoreaza in aceeasi masura .
se iau un artist , niste materiale reciclabile , o mana de oameni si se realizeaza niste fotografii minunate . saracii sunt invitati in galeria de arta , se recunosc in mana aia , in turbanul ala , in coada aceea aruncata demn spre spate si se bucura ca niste copii . intr-o casa mizera , pe un perete stramb de pe care vrea sa fuga pana si cuiul , fotografia capata sens . gunoiul devine valoare .
hai sa-ti explic . la telefon , fiecare " ce " straniu tradeaza originea filmului : francez , scandinav , gay , mexican , american . doar intr-un igloo transparent poti nutri acea frivola ignoranta fata de locuitorul groenlandei .
in asteptarea unui duhovnic care intarzie sa soseasca , refuz pastrama si pestele sarat pe care mi-l ofera salbaticii . simt repulsie fata de fructe si scuip pe hrana porcilor si a dobitoacelor . ei ranjesc , dar inca n-au curajul sa ma sacrifice . pentru mine , incepe calatoria . simt cum imi explodeaza toate coastele , ca si cum o vrajitorie , o suflare infernala ar fi dinamitat flori din vata de zahar .
se zvoneste ca in curand , poate chiar maine , INCHIZITIA va incepe sa rascoleasca , sa cerceteze trecutul oamenilor . suspectul de inselaciune , prefacatorie , lipsa de entuziasm , orice jinduitor la bunuri straine , orice dusman ascuns , orice femeie ce reda fecioria pierduta sau descanta de deochi va plati . cand vor veni dupa mine , asa ma vor gasi .
ne jucam de-a victima si criminalul in serie . fiecare-si cunoaste partitura ca pe propriul buzunar . facut din piele de om . pamantul plat , limitat , circumscris are de-cum granite . in abisuri insondabile , el mazgaleste cu degetul pe piciorul meu JOS . cu ochi mari , vicleni , invat sa articulez intr-o limba veche jOOOs . vad umbrele martorilor cu zambete sceptice . avocatii diavolului , fireste . barbarele limbi se-mpletesc inegal . ma duce cu vorba . imi zugraveste miraje ca sa-mi adoarma banuielile , facandu-ma sa-mi neglijez paza . vom merge pe tarmul minunatei tari kola , regi in pielea goala , regine cu tatele-n vant . un bun ascultator ar auzi talangile si clopoteii rasului , bataia cu palmele pe burta . barbarele limbi se-mpletesc inegal . acolo palatele au acoperisuri de aur si paunii danseaza in sunet de instrumente melodioase . cald , cald , cald , ca-n jocurile de copii . simt in nari brize incarcate de efluvii noi , interoghez gustul curentilor , incercand gradul de salinitate al gurii lui . trece un banc de pesti , in deriva apelor . si-apoi cutitul in pantece .
la buckingham palace queenie aude cuvinte asa o striga maiestatile lor peltice andaluzii cu pielea arsa de soare crestinii corciti cu mauri venetici din regatele spaniei cuvintele-s tunet sau ploaie albionul gand pur imbibat in piele cuvinte aur pe tavi de argint aur in masti aur siraguri toiegele slujitorilor din escorta broderiile aurite pe baldachin putin aur la urma urmei intra indieni purtand pe maini pe umeri pe antebrate toti papagalii ramasi in viata " queen-queenie " grozav de-agitati din pricina framantarii si zumzetului de glasuri al celor de fata cortegiul minunat ia forma " queen-queenie " le dau firimituri inmuiate-n vin rosu papagalii starnesc asemenea larma ca deodata incep sa vorbesc repetand cuvinte urate pe care de buna seama le-am auzit la bordul corabiilor mele intr-o alta viata
* fiecare " queen-queenie " suna altfel . cuvinte-vertebre-parietale-occipitale .
oamenii politici privesc aceasta vale ca si cum ar fi locuita de un furnicar de insecte ce pot fi stapanite , dominate si dirijate dupa voia lor ; ei nu se coboara la vreo fraternitate cu ele , pana cand moartea nu-si indeplineste opera sa egalizatoare .
* imbracata intr-o rochie impecabila si incaltata cu sandale . in martie . din cand in cand , mana ei dreapta izbucneste in usoare miscari nervoase . in maxi-taxi . la ce naiba se gandeste ? , ma-ntreb .
** imi intra in nari mirosul de mosc . aroma lotiunilor pentru pielea bronzata la soare , adierea magnoliilor din parc , briza dulce a ploilor de vara ce cad pe frunzisul verde din curtile mele interioare . m-au construit ca mecanism cu cateva curti interioare . in mall .
*** politia a arestat doua fete ciocolatii , in varsta de 15 ani , pentru ca omorasera o batrana la toaleta , ca sa-i fure poseta . in ea n-au gasit decat cuponul de pensie . poveste auzita in chioscul din fata blocului . via gura stirba a vanzatoarei .
**** mesaj primit de la monica : " sunteti o caramida importanta la constructia vietii mele ! " ... ciudat ! credeam c-am crescut copii cu simtul masurii . in lume .
becul palpai o clipa , apoi se stinse cu un usor oftat . cand cobori scarile , vazu ca secretarul care il astepta de obicei nu era la locul sau . prin preajma nu se simtea nimeni . gandindu-se ca poate era in camera de sub scari , se indrepta intr-acolo , dar , in timp ce inainta , fu cuprins de un sentiment rau . ceva se misca in spatele sau . in acel moment , o mana grozava cu o bucata mare de vata ii acoperi fata . cat mai avu vreme , se gandi ca e vreo substanta diavoleasca . hotari sa nu se opuna . dupa o falsa zbatere , inspira adanc si se lasa prada intunericului lenes .
fusese foarte usor , exact cum era scris in cartea cu peceti pe care moartea tot obosise carand-o cu bratul ei osos . acum trebuia sa ajunga dincolo , inainte ca victima sa se trezeasca . n-ar fi vrut sa sufere vreun soc . moartea avea inca suflet fraged .
