singur in camera asta dumitru se-ntreaba cu uimire de ce nu sufera o aude gemand in pat dar nici prin cap nu-i trece sa se duca la ea s-o tina de mana pentru ca e doar o femeie fir-ar a dracului de femeie si se invarte pe langa ea ca un animal in cusca dar despre ce animal ar putea fi vorba noptile se gandeste la fesele ei preferand sa si-o inchipuie vazuta din spate se masturbeaza intens lucrul se intampla aproape fara voia lui la final stie ca asta nu-i mai aduce nici o placere cand gemetele ei inceteaza se uita inauntru fiecare pat are un inauntru care ascunde restul restul de par restul de carne restul de suflet zadarnic isi chinuie ochiul sa vada ceva poate ciuli si urechea urechea e imperfecta prizonierii propriei nebunii nu au nevoie de ea intra soarele in nori n-o sa vreau niciodata copii cu tine spune femeia voce care seamana cu scrasnetul dintilor la ruperea smaltului nu vrea s-o auda femeia rosteste din nou o sa ma doara si acesta e doar inceputul ma folosesti si acesta e doar inceputul nu nu nu n-o sa le infasor burtica n-o sa le tai buricele n-o sa le fac fundite du-te dracului doi tineri privesc serios tabloul ea crede ca daca ai probleme psihice ratezi o groaza de chestii el zice ca nu se termina totul cu asta mesteca cu gurile lor frageda guma in ciuda caldurii se saruta mai mai sa-si piarda rasuflarea ii suge o buza cu lacomie innebunita ea il invita inca o data corpurile se lovesc din instinct intre ele la fiecare denivelare
[ foto : hotel bedroom , lucian freud ]
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu