lucrurile importante le pastram in buzunar , le urmarim cu coada ochiului , le lasam sa se zbenguie , in timp ce gura insira porcarii sau chestiuni neutre , indeplinind un ritual . e nevoie sa ne amintim ca suntem impreuna . pentru un telefon sau un aparat de fotografiat chiar suntem , fiecare insa e in raport cu celalalt la cateva sute de kilometri distanta . doar soapta de noapte , cantecul sau dialogul ne apropie cumva . cutare sta de vorba cu cutare , adica noi doi . noi doua suna ca o iluzie . in afara de faptul ca mi se pare o indecenta , nu-mi cere sa raman impasibila , straina de goana masinilor fosnind langa mine .
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu