indelung degetele pe obraz , cuminte , linistitor , mai curand prieteneste , cu rezonanta-n epiderma , in auz , in razvratirea sclavului si aroganta stapanului , sentimente fosnind culoarea-nfruntarii . apoi aprinderea tigarii tu , maturarea podelei cu piciorul eu , redescoperind trotuarul tu-eu , orbita celor nestatornici , bolnavi de neoprire , dintr-o miscare-a inimii in alta .
la plecare , am glumit : desprind din cui biciul cu sfarc de matase .
la plecare , ai sfichiuit o data , de doua ori , prin aer .
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu