sâmbătă, 2 iulie 2011

miezul 597 , o versiune

Photobucket

centrul acelei dupa-amiezi a fost decizia de-a incerca trambulina , artefact si animal de rugina langa lacul milenar . fetele veneau din dreapta , pe alee , in foc de soare si triumf . si mi-am pierdut spiritul . isi lingeau ranile cu lotiune de plaja , desi la fel de bine ar fi putut sa-si scoata ochii cu un ac de croitorie . doua regine guvernand un imperiu puternic , care n-avea nevoie de priceperile lor violente . vesele , netulburate . lupii au intalnit pe cineva care , chiar daca nu era de-al lor , le intelegea felul de-a fi . in timpul saltului , ma gandeam cum arat , mai priceput ca poet decat luptator cu sabia , bucata de carne diafana .


in departare explozie grea infundata la contactul cu apa
revenirea la suprafata lasata in voia fizicii
pietre netede cochilii transparente sticle de culoare incerta 
o ramura de copac albita si ciudat cioplita de apa
n-aud vantul rece care s-a pornit sa tremure
picior prins intr-o plasa de pescuit
canta intr-un chip uitat de toti
gandul nu-mi sta la muzica
rotire bezmetica si pierd
treizeci de metri sau treizeci de ani
in mai putin de-o secunda
ma frec de varfurile ierburilor
tremur ca animal pe moarte
dobandesc cativa nepretuiti disperati metri
cu motoarele gemand ma prabusesc
imprastii scantei imense
in apa lipseste mirosul de-ozon
sunt la mila pestilor reci
si intreaga padure din mine ia foc
o iau la fuga in gand
de-a lungul cararii de pietre albe 
sunt atat de neghiob
zac aidoma unui fruct imens despicat
crapatura din lateral e acum
o gaura neagra cascata
bizare sclipiri de lumina
plasele de siguranta care ma tin
sunt imune la caldura
fabricate din ceva 
rece
dur
rezistent
un om normal n-ar iesi cu viata din asta
aju-tor
respiratia iese grea vehiculul explodeaza
o bula mare tacuta de foc alb si rece
descuiata din miezul trupului disparut
lumina pura
nu ma afecteaza nimic
nimic din ce-as putea vedea eu
m-am intrebat de ce-a fost atat de greu
barbatul pe care-l port


pe plaja , salvamarul imprastie copiii uimiti , tulburati si intristati de disparitia regelui lor : " da' ce pizda mamii voastre e aici ? toata ziua , buna ziua , pierdeti mingile ! "

5 comentarii:

Alin spunea...

Te presimt...

Alex spunea...

Ingenios.
N-ai folosit nici macar o data cuvantul 'inima'.

marul spunea...

nu mi s-a zis ca trebuie

consecinta spunea...

Nu inteleg: tu esti Salvamarul sau Inecatul?

marul spunea...

la naiba , daca stiu ! mi-a intrat apa-n urechi .