o tunica din piele veche peste o camasa alba .
o tunica albastra scaldata in ape de mare .
picioarele merg . noi ne-odihnim .
pcioarele stau . tinem mult la reputatia lor .
urca din pantecele pasarilor pulberi de aur .
cum se mai topesc pietrele si trupurile celor atinsi de ele !
epavele lor raman sa pluteasca cumva in jurul planetei .
stii tu ? cum adica ? de unde ? si incotro ne ducem ? nu , nu ma doare bratul pe care mi-l strangeti !
