arta persista aici mai mult ca la centru . e conservatoare , are ceva arhaic . precum franceza canadiana sau arta postbizantina din moldova secolului 16 . timpul curge aici mai incet si noua unda de soc , iscata altundeva , aici mai tarziu ajunge , ea insasi relativizata si combinata cu unda veche , ceva ce la centru ar provoca uimire sau oroare . o paradigma o schimba pe alta la centru , fara rest sau cu rest neglijabil . se construieste pur si simplu altfel , se canta sau se fotografiaza altfel .
in provincie , resturile persista si se recicleaza .
20 comentarii:
Asa ne metamorfozam in clasicitate.
Centru-nervura-periferie.
Esti inventiva.
:) neah , in provincie , accentul cade pe noutate . nu pe inventivitate proprie .
Nu ma contrazice.
Noutatea pentru mine se cheama Le Trio Joubran, nu creativitatea ta.
Ea e marca subiectivitatii tale.
Labelul.
bun . hai sa lasam prostiile si sa trecem la lucrurile serioase . ai remarcat bine . le trio joubran . ascult muzica de pe tot globul , sunt printre cei mai originali muzicieni arabi . asculta-le albumul " asfar " , e punctul de plecare pentru o discutie ulterioara .
Asta si intentionez, V.
S'a spus multa vreme despre "centre" care radiaza , zone de influenta si interferenta . Pe o strada cu istorie se poate sa se fi cintat mai toate sarabandele lumii - si asta ii da consistenta , un cintec intern puternic si inconfundabil . Orice critic va zimbi incurcat si va spune "e greu de incadrat" ...dementa e pina la urma graba de a cataloga , clasifica - in locul caderii in fapt. Mergem la teatru pentru a scrie cronici de teatru (unii dintre noi)
ma bucur ca te.cunosc.
@jupiter , din nou sunt incantata sa constat ca gandim la fel . scriu " in raspar " pentru ca asa imi place . centrul meu e periferia altora si invers :) ma pis pe ideea de centru . pen'ca-i relativa .
@atticus , asa , si ?
zimbesc cu complicitate , cerebrala si urinara :)
O sa bem o bere intr'o zi .
:) o sa-mi servesti drept paravan . nu fac din picioare .
lol - din nefericire (sau din contra ?) sunt din ce in ce mai mult paravan :) o spun rizind :)
:) relax . imi plac paravanele . alea din vremea bunicilor . amandoi suntem cam de-atunci .
Recunosc că nu mă pot împrăştia aşa magrebian, îmi ajung scriitorii de acolo, muzica poate m-ar asurzi -o glumă era necesară.
Remarc în schimb InfraRed-ul, cazul de faţă X-ray-ul; căldura de la centru este necesară, prea aproape însemnă moarte, prea departe îngheţ -tot moarte. Şi aşa ne pierdem într-o orbită între refuz şi dorinţă.
:)
:) ma tem ca esti deasupra dorintei
adică n-am orbită, devin un meteorit :)
P.S.
:) spune drept am intrat în atmosferă, o clipă măcar să fiu incandecent, lovitura cu pământul -sincer deja nu mă mai interesează.
:) ma-ntreb cat o sa mai musti .
până dau de pământ, iluzia unei clipe de fericire întrece toată speranţa tuturor canceroşilor de-a mai trăi un an!
:)
uneori accentuezi inadins ce nu trebuie :)
"Cu tristeţi inima-mi umple cerul când se învârteşte,
sâmburele bucuriei în mine îl nimiceşte,
în apă preface briza şi răcoarea ce mi-a dat-o,
apa ce o beau, în gură, în pământ a preschimbat-o."
Omar Khayyam, Rubaiate, ed. Prietenii Cărţii, 2006, 167, pag.101
:) acum imi place citatul din khayyam . asta e spiritul lui . prima data cand l-ai citat era prea multa veselie .
Trimiteţi un comentariu