t.s.eliot nu e deloc amintit in film . desi n-ar fi fost imposibil . dar intr-un oras din care nu-mi amintesc decat sintagma " de janeiro " ar fi echivalat cu un lux , deci o trista inutilitate .
dintr-un kilogram de gunoi se obtin 500 de grame de material reciclabil . in favelele braziliene , cunoscute pentru pauperitatea si violenta lor , cartile sunt lucruri rare . bogatii le arunca la tomberon , saracii pamantului citesc cu evlavie " codul lui da vinci " sau " arta razboiului " , visand la biblioteci cu gust de destin . saracii dorm pe jos , pe carpe improvizate ca pat , dar au televizor la care urmaresc telenovele pe banda rulanta . se prostitueaza pe cativa banuti sau aleg demnitatea culegatorului de gunoi . povestile lor de viata cutremura si revigoreaza in aceeasi masura .
se iau un artist , niste materiale reciclabile , o mana de oameni si se realizeaza niste fotografii minunate . saracii sunt invitati in galeria de arta , se recunosc in mana aia , in turbanul ala , in coada aceea aruncata demn spre spate si se bucura ca niste copii . intr-o casa mizera , pe un perete stramb de pe care vrea sa fuga pana si cuiul , fotografia capata sens . gunoiul devine valoare .
vazut azi cu G, intr-o pauza de memorie .
