obicei statornicit de-a lungul anilor : de cate ori traiesc o stare de neliniste , inainte sa adorm in trenuri cu itinerare lungi sau la sedinte anoste unde prezenta mea nu-si are rostul , imi acopar cerul ochilor cu palma si-mi poruncesc sa ma intorc " acasa " . nu e nimic surprinzator sa vad carduri de dropii scaldandu-se in soare , vara , ori urme de iepuri flamanzi , iarna .
11 comentarii:
"nu strălucesc degeaba" spuse soarele topind zăpada, "nu mor degeaba" răspunse aceasta!
:)
In felul acesta, nu esti niciodata pierduta.
Frumoase fotografii faci.
Si eu imi astept intoarcerile, in autobuzul spre casa sau in tramvai...
Senzatie de alb teribil!
biuriful
@scorchfield , ai putea si sa demolezi si sa sustii cu acelasi succes teoriile lui copernic :))
@alin , cine sunt eu sa te contrazic ? :)
@consecinta , iti bate inima calm atunci ? :)
@alex , o sa incerc si senzatia de negru teribil :)
@sonia , check " biutiful " , 2010, regia alejandro gonzalez inarritu .
dar Konrad Lorenz ce-ar zice?:)
Eh... ca limbile unui ceas de vata...
@msq , ar spune ca nu romanii au sucit gatul lebedelor vieneze , ci agresivitatea determinata de invidia dintre ele a facut asta . inainte sa-mi spui ca pasarile si animalele nu cunosc invidia , verifica-ti pisica , femeie draga :)
@consecinta , nicely said .
le subestimezi. si ai trisat.
:) stiai asta . de-aseara .
Trimiteţi un comentariu