ce ti-e cu spiritul ce ti-e cu buzunarele incap in ele secvente de film porno prea folositoare afisele vazute/rupte candva si macaroanele unui roman fraze celebre si prezervativele unor replici ce trebuiau date/infipte ligheanul cu flegmele unor oameni mari mari compozitori desigur niste gandaci de bucatarie mumificati de pe vremea cand erau fericiti o frunza de stejar o fereastra anume un piscot pe jumatate rupt gandul buzei de sus pe buza paharului si un tren din copilarie fara roti fara pasageri doar cu un pusti usor adormit urcand si c o b o r a n d aceeasi scara
pe margine literele se citesc invers . e o lume in care oamenii pleaca dimineata . serviciu , scoala , fiecare se demonteaza piulita cu piulita , se ia-n buzunar si pleaca . seara se intorc intr-o alta casa . acolo fiecare isi face datoria . datoria de mama , datoria de tata , datoria de bunica , datoria de copil si asa mai departe , in functie de piulite . seara stau de vorba , mananca , rad , se uita la televizor . dupa aceea merg la culcare . dimineata piulitele gata asamblate se desurubeaza din nou . pleaca inca o data , la serviciu , la scoala , si unde naiba mai vor , iar seara se intorc , dar intr-o alta casa si o iau de la capat . tatal este capul altei familii , fata este fiica altei familii , pentru ca toti uita ce s-a-ntamplat in seara precedenta . li se pare ca se afla in casa lor , in viata potrivita .
donna bianca se asezase in inima neagra a opiului . nu mai era mandra , doar fericita . tensiunile zilnice si pasiunile pamantesti se transformau in liniste cereasca . oricine o putea inchiria pe un an . cu latitudinea prelungirii contractului .
servitoarea care crapase usa o vazu mangaindu-se intre picioare . pentru ca era noua in casa , nu-i privise niciodata dedesubturile somptuoase si ramase uimita de albetea jupei care se confunda lejer cu laptele pulpelor donnei bianca .
miscarea mainii se facu mai viguroasa . ceaiul pe care trebuia sa-l duca stapanei deveni el insusi fierbinte . ochi complice . parul , chimie de fum , sfredeli inima slujnicei .
scapa ceasca cu ceai . cateva clipe mai tarziu depuse sarut pe pulpa stapanei . n-o irita deloc indiferenta acesteia . era sentimentala , romantica , elementara .
cand tu i-o tragi vecinei , chiar in minutele alea , fiica-ta se ineaca alergand dupa un fluture vinovat , nu te speria , domnule fluture , apoi trec fix 5 ani , cum mai pot trece anii in filme , cat s-au scurs ei , eu m-am scarpinat in ureche , o sa ploua precis , ce mai astepti , taticule ? , nimic , intunericul sau el pe mine , de ce se duc oamenii pe poteca pe care n-ar trebui in padure ? , nu-mi raspund , dar stiu ce urmeaza , calca , nefericitule , in valea plangerii , uite-ti vecinii , uite-ti casa , uite-ti numarul , ma minunez : " dom'le , asta chiar vrea ! " , gandul meu dispare-n ureche , timpan , nicovala , scarita , e inutil sa schimbi ceva , destinul te calca cu viteza de camion , o salvezi pe fiica-ta in universul asta , dar te ucizi pe tine , la psihiatrie ar trebui vizionat filmul , pacientii pe post de gardieni , doctorii spectatori muti de uimire ... cine-i STRAINUL ?
[ DIE TUR , aka THE DOOR , 2009 , regia Anno Saul ]
ce stiu unii dintre noi si altii nu ? nimic in plus , poate doar sa-si vanda marfa mai bine , sa spuna cuvinte in care nu cred , intr-o tara cu inca 4 anotimpuri . doua in care nu se face nimic si doua in care se sta degeaba . unii se lupta sa aiba orgasm profesional , altii moral . m-as face maturator , daca as fi sigura ca tin bine matura in mana . in loc de asta , sunt o gura mica . gura cu opinie . peste toti maturatorii de cacat din generatia mea . asta-i adevarul .
cu astia mici , tinerii , e si mai grav . epave la intrarea in defileu , ii doare in cot , pot trai pe banii babacilor , pot sta la colt de strada , pot fi hip-hoperi si inculti de meserie , bucati de carne expandate . inca nu le pasa . dar va veni o vreme in care toata onania psihica se va duce , va cadea tirania batranilor si lepra tinerilor , vor cadea toti in cur , ii va durea si se vor trezi .
buza soselei , taiata stramb , e in alta parte . aici , pe luna , asteapta umbrele , unele-n altele , jocul de seara . batranul isi mangaie barba . de o vesnicie , in acelasi loc . aude zgomote care vin de departe , dar pana sa le prinda cum trebuie in timpan , ele zboara ca niste chemari scurte , repetate ragusit . vanturi cosmice fluiera ca oamenii fara griji . dincolo de rocile date deoparte , sufletul lunii respira inocent . mana barbatului mangaie si , destramandu-se , pierzandu-se lenes , uita ca e parte din trup .
batranul a fost uitat aici . isi mai aminteste vag aselenizarea . ca pe un dinte de demult . in locul caruia a ramas gingia lustruita cu limba .
uneori imi vine sa scriu cu ghilimele . apoi mi se face lene . imi arunc ochii pe fereastra pe care ploaia arunca suvoaie furioase si-mi amintesc . in copilarie , dupa ce norii spalau totul , ieseam afara si in iarba erau cupluri de melci . ii desparteam si ii impreunam la loc , sa vad cum o fac . pareau atat de umani . mai umani decat lebedele . ramaneam nemiscata si glumeam : - sa nu doresc nici o alta fiinta omeneasca toata viata ! sa ... cautam cuvantul . il gasisem intr-o carte de botanica . - ... sa ma autofertilizez ! creatorul zambea . isi facea manichiura mai departe . stia ca lucrurile pe care le spun nu erau normale . totul venea din dorinta de a ma arata superioara vietii obisnuite .
multi cersetori pe care-i latra cainii vagabonzi oarecari melancolii carti prea putine comparativ cu mizeria lumii la mese vin indoit cu apa femeile mai mult mame si curve anotimpurile au o culoare care ar inrai pana si un rege
n-au trecut prea multi ani , si uite asa , cu viteza de care sunt capabil , am avansat din post in post , pana am ajuns secretarul ministrului . visez la o functie si mai mare . ma gandesc ca nu e imposibil , cata vreme , la un dineu , seful mi-a strans mana , spunandu-mi " domnule doctor " . semnez mereu cu " dr " . dar cand urinez ma ustura .
interiorul e dublat cu lamele de fier . un singur om poarta clopote de gat si le face sa sune a arama .
exista o singura trecatoare cu praful cel mai gros pe care l-ai putea simti vreodata . se da ovaz cailor dimineata , inainte de plecare . la pranz , e locul frigului lichid si are gustul mustarului din franta . calatoria dureaza trei zile , ploaia - o ora .
stancile solzoase sunt smulse din radacini de maini nevazute . muntii au coaste si le poti numara : coasta a doua , coasta a treia , coasta de drac ...
totul are forma unei rochii plisate .
doi oameni melancolici apar pe cer ca o holograma , din cand in cand . le lipseste carnea . multi straini se retrag aici : dara pe care o lasa e violet . ca un sange prea invechit .
* cuvantul care deschide fereastra spre fiinta adevarata a omului e ... rahat .
** simt cum putina minte pe care-o am se tot muta dintr-un cap intr-altul , in asa fel , incat membrele nu mai stiu de cine s-asculte .
*** ceaiul de tei nu e insotit de vreun prospect , pentru ca e cules de ai casei , cu scara sau catarandu-se pe gard . inunda sufletul cu miresme si amintiri . lipsa prospectului nu inseamna ca infuzia asta nevinovata nu contine si particule nocive .
**** bunicii n-aveau nici radio , nici televizor , nici ziar . nu stiu ca bunica sa nu-si fi putut tricota pulovarul inceput din cauza vreunei revarsari de ape in spania .
***** nu-mi pot imagina viata mea in tovarasia unei strachini cu apa si a catorva oase de ros , cu posibilitatea iesirii din zgarda o data pe zi , seara , pana la gard , cu angajamentul ca nu voi arunca privirea in strada si nici nu voi latra dupa ora de culcare a celorlalti .
cenusareasa nu avea pantofi de blana , ci de sticla transparenta . ca de geam . pantofii erau fermecati si asta explica totul .
o trasura iese dintr-un dovleac . dovleacul e si el fermecat si asta explica totul . e prea firesc ca o trasura fermecata sa iasa dintr-un dovleac fermecat . daca ar fi altfel , am parea surprinsi .
cenusareasa rusa are o sora care-si taie degetul gros ca sa poata incalta pantoful . sangele i-l manjeste si printul descopera siretlicul . si asta explica totul .
printi alegandu-si mireasa dupa lungimea piciorului . niciodata dupa lungimea parului . prea rar dupa iuteala gandului .
pustiu' lucreaza pe aeroportul timisoara . in timpul liber e internaut . banuiesc ca viseaza de multe ori cum ar fi sa conduca un avion . stelele sclipesc acolo sus si el cerceteaza cu privirea spatiul , fara sa sesizeze praful argintiu al unei galaxii care palpaie in el . astia de la nasa au descoperit o gaura neagra . inca una . habar n-au sa descopere constelatii in oameni . pustiu' imi da tema . zice : n-ai senzatia ca atunci cand suntem speriati gandim de doua ori mai rapid ? adevarul e ca atunci cand mi se-ntampla , rar , doar rar imi permit , in mine se deschide un ochi sentimental , prea proaspat pentru a avea un nume . singurul lucru care ma intereseaza in legatura cu frica e daca pot s-o vad . cu siguranta , are o culoare . frica , un fel de tunet indepartat sau o boare de vant . creste , creste , pana ce auzim " e ... e ... e ... e ... e ... e ... " , intermitent . moment in care pana si " e " e o culoare .
pustiu' nu va fi multumit cu ce am scris . i se va parea ca nu i-am raspuns la intrebare . gandesc mai rapid in conditii de stres . atunci , ce se-ntampla cu mine e echivalent cu un vultur care-si trage rapid ciocul din soare .
bad trip ca un fum tras invers / lumini manga lumini de jocuri computerizate / droguri deloc experiente inaltatoare / constelatii rosii si aer rece / cartea tibetana a mortilor si bataile inimii / incremenite / incestuoasa dragoste de sora / sex / sex cu sora in trupul altui barbat / zbor , zbor pe deasupra , uneori PRIN / VOID e si spatiu e si chemare / surprins sa nu mai poti sa sorbi , sa gusti , dar tot pe pamant / splendida pozitie de stafie / ea s-a gandit / un chiuretaj ar rezolva totul / in fetusul stors de viata ma-ntorc ...
scriu in fiecare zi pe hartie cuvintele " lume plina de mister " . faptul ca notez asta nu schimba cu nimic caracteristicile ei . nu mai sunt atat de naiva ca in copilarie si pentru asta as plati 5 lei idiotului din poarta bisericii . sa nu ma-ntrebe nimic , doar sa-mi vorbeasca despre ce vrea el sau sa taca . in dimensiunea aceea , e " aproape frumos " . e cel mai mare compliment , pentru ca acest " aproape " il face sa para real . gandul meu tine cat o melodie . cand o sa ma fac mare , o sa fac filme suprarealiste , in care orice e posibil . ingeri care merg alaturi de oameni si le aud gandurile . ce spaima sublima . fara semn de exclamare . ce spaima , pur si simplu . idioti si ingeri .
galopam in spatele corpului scuipandu-mi plamanii ca sa fiu auzita cu toate vibratiile intonatiile cadentele semitonurile sincopele si discordantele pe care le produce zgaltaitul prea putin academic al unui cal in galop intr-o suita de oftaturi de cel mai mare efect am expectorat versul 13
doamna pepsi are un vag strabism . si-i place sa priveasca cerul . domnul pepsi e indeajuns de inteligent sa nu aminteasca motivul iesirii sale in oras . e avocat . undeva se afla un viciu de forma . doamna pepsi nu observa ca sotul a prins genunchiul amantei intre genunchii sai pe sub masa ingusta , dar pe care se afla cafele si o fructiera cu mere , dintre care am si ales indata unul . doamna pepsi , privind cerul superb , ne destainuie cu cel mai albastru zambet ca , daca acea camasa a lui hristos ar exista inca pe undeva , sotul ei ar fi singurul in stare s-o fure si sa apara in ochii oamenilor ... nevinovat .
dansul contemporan . slava domnului ca exista ! ca poate impaturi cu atentie un formular in forma de avion , avionul sa cada usor la pamant in capatul incaperii , sa treaca prin usi intredeschise si sa te lase sa tragi cu ochiul prin crapatura . dincolo e visul . si wayne mcgregor , un coregraf de geniu .
- toti suntem ai lui dumnezeu , a spus batranica apatica . - dar ne iubeste el pe toti ? , a intrebat curios lupul . aici carnetul e plin de stersaturi , ca o pelicula invechita de prea multa ploaie cazuta pe foi . - sa nu-ti fie teama sa vorbesti cu mine ! , a mai spus bunicuta . - nu mi-e , ma gandeam la ce mi-ati spus . ce i-o fi spus ? ce i-o fi spus ? ne intrebam cu totii , ca niste clienti intr-un birt amarat , ca pasagerii incercand sa se miste in spatiul prea stramt . - a fost cel mai umil om . cu picioarele lui a calcat pe pamant ( s-a auzit bunicuta adanc ) ... lupul era uluit . si-l imagina pe creator ca pe o gazda generoasa . nu ca pe un oaspete trecut vineri seara pe pamant .
...................................................................................................... ... paharul nu costa decat 4 lei . singura carciuma in care-l gasesti e pe ... , dar o sa fim in siguranta pentru ca suntem doi . ... trei .
au rusii astia ceva admirabil , profund , abisal . nu vorbesc de calauzele lui tarkovski , de rubliovi , de oglinda , ci de contemporani . mi-am dorit mereu sa-mi gasesc o scuza credibila ca sa-mi iau o vacanta in tinutul arctic . sa ma mut intr-o camera mica , cu tavan jos si cu doua paturi . sa sar dintr-unul in altul cand am chef . si pe distante de mii de kilometri sa nu se gaseasca nimeni care sa urle ca fac ceva inutil . ursi albi , stafia unui batran vazuta in departare din cand in cand si vantul care sa ingane cateva balade sentimentale de campie . iar in vis sa vad universul si cheia lucrurilor . e dificil sa traduci viziunea in cuvinte si poate ca nici nu merita .
dupa filmul asta , ma mai gandesc . film perfect . film .
joc cu pauzele dintre cuvinte . ba chiar si cu cele dintre silabe . le lungesc , le latesc , anihilez tot ce se afla in preajma lor . un joc amuzant , dar periculos . t-a-i d-i-s-l-o-c s-f-a-r-t-e-c . pana in maduva oaselor . daca vor fi avand si ele o maduva .
pe ea scrie mereu " bea-ma ! " . ca-n alice in tara minunilor . problema e ca ti se face greata uneori . continui sa minti ca-ti place . atunci iti creste nasul si te transformi in magar . ca baietii rai din pinocchio .
* " repede , repede , taie-i repede gatul " el si-a plimbat gura de piatra pe gatul ei si l-a taiat .
** doctorul i-a facut o injectie si s-a prabusit intr-un somn ca de tren personal . si a ramas aproape doua saptamani acolo .
*** cu o pensula mica , ar putea adauga frunzulite la reprezentarea copacului de dincolo de fereastra . dar apoi ar trebui sa le si picteze cazand . realitatea o e tanara blonda , cu parul lung , inclinat , uneori nud , alteori imbracata .
**** o vreme a pierdut timpul degeaba prin cafenele , apoi a cautat de lucru . femeile o iubeau , barbatii ii piscau rece obrazul . gandurile - ca degetele pe o farfurie care frige .
***** se poate dispensa de tine ? imi schimb sefii cand doresc .
****** un autobuz , un copil , un desen . cumparati timp pentru familia dumneavoastra ! am nevoie de bani , a gandit .
******* sunteti regele acestui tinut ? al tuturor acestor incaperi . imi puteti da ceva de baut ?
liniste in jurul nostru nutacere artari si tei castanii nostri o asculta furniciruginacu falci obosite si-ascut sutele de dinti taiosi ca la piranha oasele albe plutind dezmembrate-n drumulgand cuvintele intra in noi fara sa treaca prin ureche film mut
am luat un tren . dupa o ora , conductorul a strigat statia cutare si , fireste , am coborat . de atunci , ratacesc prin cartierul asta adormit , fara sa fiu in stare sa gasesc strada cutare . sa-i zicem pompei . grozav , dac-as intalni pe cineva , as intreba ... aud un zgomot . ah ! un trecator ! trecatorul se sperie . stati linistit , domnule , nu sunt raufacator , ci fiinta pasnica . fiti asa bun si spuneti-mi , cum ajung in strada vezuviu ?
suntem multi , nespus de multi . o netagaduita problema pe mapamond . simti , nu o data , nevoia sa fii numai tu , sa te poti dezmetici din goana nebuna . a devenit o dilema unde sa te nasti , unde sa mori . acasa nu se mai poate . blocul nu mai suporta zbieretele gravidei careia-i vine sorocul prea devreme . ascensorul , numai bun sa fie transformat in dric pentru mortul de la patru . ce departe au ramas lacustele primitive ! mureai ? in pamant . dupa obiceiul locului . in curand vom etaja cimitirele in jos . vom vopsi cerul in alb . pentru gravidele intergalactice .
fii atent , nu mai simti ca timpul e impartit in opt-opt-opt-opt-opt , rationalele opt/opt/opt/opt/opt ore de serviciu la birou , neinduratorul opt ori cinci , monotona repetitie a optului , platele cercuri puse de cinci ori cap la cap , destul iti pierzi saptamanal cunostinta intr-un optoptoptoptopt inseparabil , demn sa provoace moartea lenta pana si la un caine paduchios si ros de iluzii ca de viermi intestinali , destul cu senzatia ca esti o jigodie care chiar daca vrea sa turbeze nu se mai poate repezi la cei din jur sa-i sfasie , crapa zvacnind spasmodic si lamentabil . esti actorul meu cel mai bun , asa ca vei fi in stare sa mimezi senzatia de libertate in teasta ta ovoidala ...
regizorul . ca un ecran pe care pana si viata e ceva ce trebuie studiat si corectat .
langa un soare fantezist , zarit prin marea agitata de piloni , ca intr-un acvariu subteran , umbra se latea pervers pe un talmes-balmes de vechituri de fiare . daca ai fi indraznit sa mergi inainte , ai fi vazut ca acolo se vindea orice . chiar si carne de om .
victor . asa i-a ramas numele baiatului salbaticit si gol pe care oamenii l-au gasit pe la 1797 in padurile de langa toulouse . adus in civilizatie , a evadat si s-a intors in lumea codrilor . peste cativa ani , a iesit din nou la lumina . peste cativa ani . si-au dat cu presupusul oamenii ca , intrucat puiul de jivina nu vorbea , cu siguranta a trait cu animalele . savanti iluministi si-au zis in barba : " pe toti dumnezeii " , pardon , " in numele sacrei stiinte , vom invata copilul sa vorbeasca ! " ... oh , oh , progresul a fost atat de lent , ca-n cele din urma l-au abandonat . spre dezamagirea capetelor luminate , carora nu le ieseau din gura decat franturi de rousseau sau voltaire , victor n-a reusit sa retina decat doua lucruri : " lapte " si " oh , dumnezeule ! " .
artistii sunt si ei fiinte goale si salbaticite . mai stranii decat si-au inchipuit constructorii lor . daca se uita printr-un cadru de usa , nu vad lumea intreaga , ci un copac enorm . creste pe un petic de pamant arid , printre ierburi de un verde pal . la nivelul radacinilor , se despica in doua membre solzoase , unul rasucit in pamant , altul avantandu-se in sus . se identifica cu copacul , cu zidurile care-l inchid sau cu ambele .
revenit dupa cativa ani din salbaticie , michael gira ...
