miezul 375 , threesome

soarele apunea cu o singuratate solemna .
nu adormi , nu ma lasa singur !
mi-e foarte somn ... somn ... somn ...
nu adormi pana nu-mi raspunzi la o intrebare !
soarele matura pamantul cu o singuratate de arama .
ce s-a intamplat cu cei care au construit piramidele ?
au construit alte piramide ...
si cand s-au terminat de construit toate piramidele ?
au imbatranit si au murit .
sau au adormit .
acum pot ?
soarele schita pe ascuns marile furnale , aerul se curata de fum .
stii ceva ?
stiu , stiu ...
o durere undeva intre inima si stomac 
de parca ceva le fusese smuls
soarele si-a afundat zambetul in fata oarba .
ca apa in nisip .

miezul 374 , apoi ...

apoi isi dori orbeste sa nu mai fie inca nu intalnise teama de vinovatie si nici mai tarziu cand purtata pe brate o aseza in patul inalt femeie si nu plasmuire spatiul si timpul se contopira intr-o panza alba in care calatorea peste mari si tari peste mari si tari peste mari si tari usile se deschideau cu ajutorul gandului fotoliile se mutau dintr-un loc in altul printr-un semn anume tavanul parea sa dispara strangandu-se ca o piele fina intr-o teaca nevazuta unele incaperi se roteau dupa soare pe nesimtite altele isi conservau umbra si obscuritatea precum odaile mortuare din piramidele egiptene

miezul 373 , outspoken

vor domni peste noi : ingamfatii , trepadusii , rasistii , subalternii , dusmanii , cei ce duc mana la pistol , cei care scriu cu litera mare-n mijlocul enuntului , cei care stiu sa sperie , cei ce respira marlanie . ajunsi la gradul pe care l-au ravnit o viata si l-au cersit uneori pe netacute , dorind sa creada ca-l si merita . le resping geografia spirituala . viitorul e mai negru decat cerul gurii lor .

miezul 372 , les herbes folles

cum ar fi ca scopul vietii tale sa devina gasirea unei femei ? una careia nu i-ai vazut decat poza intr-un portofel furat si gasit de tine , raportat la politie cu sentimentul infractorului in devenire , a carei voce te obsedeaza intrucat o asociezi cu figura ei , cand vesela , cand trista , dar mai ales vesela , de femeie care se joaca sau piloteaza avioane , stupid , asa ti se pare ca reactionezi , femeia asta refuza sa se intalneasca cu tine , pentru ca dintr-o intamplare a sortii ar fi putut incalta pantofii rosii cumparati dintr-un butic ascuns in paris , daca n-ar fi trebuit sa-i returneze , pentru a face rost de bani sa se-ntoarca acasa , asta dupa ce-a fost jefuita , i-au disparut geanta si portofelul , acelasi portofel pe care l-ai gasit tu ...


LES HERBES FOLLES , 2009 , regia Alain Resnais .

miezul 371 , ne ...

nene a fost de doua ori lovit in cap de oamenii puterii , debarasandu-se astfel de-o unghie si de sfarcul urechii . tete are o zgaiba la gat si o roseata pe frunte . parca-i indian . lui fefe nu-i creste barba pe o buna portiune de obraz . ii lipseste o bucatica de nara si buza de sus din partea dreapta . cand n-are timp sa se barbiereasca , se observa foarte bine . toti pescuiesc in acelasi corp . toti arunca inapoi prada in dunare . mananca peste de alimentara .


si godot tot nu vine .
si guvernul nazi rezista .

miezul 370 , we sleep outside

calatoarea 1 . citeste .
[ daca m-ar intreba cineva de ce e acesta coltul meu preferat , n-as sti sa raspund . trebuie sa existe o rotita in om , undeva la nivelul intelegerii sau neintelegerii , poate , in orice caz ceva care decide ce trebuie sa linisteasca sau sa agite , ceva ce onduleaza sau intinde ritmul interior al fiecaruia . undeva se invarte o rotita acceptata de intreg organismul ... asta trebuie sa fie ... intri intr-o cafenea , oriunde , intr-un restaurant , si ai impresia ca numai un anumit colt te atrage , iti pare ca ai pierdut ceva decisiv daca nu te asezi acolo si numai acolo ... dragut aranjat , alege-ti patul ... in care vrei sa dormi ? ... mi-e indiferent ... de fapt , nu ti-e ... ti-e jena sa arati preferinta ... dialoguri nevinovate si in aparenta repetabile . daca ar fi depozitate in camerele de hotel in care au luat nastere , n-ar mai incapea oamenii de banalitatea discutiilor pe care tot ei le-au purtat ]


calatoarea 2 . priveste .
[ se face atata tam-tam despre inima vie a persoanelor si cea de vitrina . creierul lor si mulajul , pulsul vital si cel parelnic . cata vreme soferii de camion se mangaie cu gandul la mine , eu exist . ah , femeia aceea ... ]


calatoarea 3 . flirteaza .
[ rezemata de spatarul banchetei , imi atintesc o privire sugestiva asupra domnului care nu pare deloc influentat , ramanand mai departe cufundat in gandurile lui . imi incordez si mai mult vointa : acelasi rezultat . a treia oara urlu : vreau ! vreau ! vreau sa ma observi ! gura mi-e inchisa . efortul e evident . m-am colorat in rosu extenuant . la prima , il vad coborand . taraste dupa el un baston de orbi ... ]


calatorul 1 . mediteaza .
[ parca asa era inceputul cartii lui iov : intr-o zi ingerii lui dumnezeu s-au infatisat inaintea domnului si satan a venit si el printre ei . si-a zis iahve catre satan : de unde vii ? iar satan a raspuns domnului si a zis : am dat tarcoale pe pamant si m-am plimbat ... si m-am plimbat ... si m-am plimbat ... deci , si el ? ]


[ foto : chair car , edward hopper ]

miezul 369 , NO COMMENT REQUIRED

tradarile mele au sunet de-arama tacerile tale miros a arginti
daca stapanul nu e precaut o s-o pateasca intr-o zi

miezul 368 , a pair made in heaven

unchiu' a fost insurat temporar , cu acte sau fara , de atatea ori ca nu mai tine minte numarul consoartelor . apoi s-a fixat asupra unei singure sotii . o detine si in ziua de azi . se pare ca tanti s-a prins cu dintii si cu unghiile de el . cum-necum , sunt impreuna , desi n-au facut sex decat in luna de miere . dupa aceea , tanti n-a mai vrut sa doarma in acceasi incapere cu unchiul , din mai multe pricini , intre care dansa a mentionat sforaiala din somn si faptul ca sotiorul doarme cu ochii deschisi . ochi enormi , fosforescenti . larg deschisi .

miezul 367 , sordidul iesit din dictionar

sunt spatii in care nu poti face nimic . nici sa traiesti , nici sa visezi , nici sa mori de-adevaratelea . nu-ti mai ramane decat o moarte mica : nu vrei sa ai grija de doi frati si-o mama depresiva , dar trebuie , nu vrei sa ti-o tragi , sa te droghezi , si nici nu trebuie , nu vrei sa te razbuni , desi pe undeva ar trebui , nu vrei sa ai certitudinea tatalui mort , desi i-ar elibera pe toti , nu vrei sa-i tai mainile sa le arati autoritatilor ca-i dus , dus pentru totdeauna , desi v-a nenorocit , dar le vei tine sa ...


si padurea aia ar putea sa te-ngroape cu totul .


[ WINTER'S BONE , 2010 , regia Debra Granik . ]

miezul 366 , these scots are magical

curgea ceva pe coapsa interiorul era dulce pendula trimitea limbi catre mine desenul lor vag-soios si murdar de cuvinte - noua fara un sfert , cat sa fie , noua , pasamite - moloz cadentat absint linistit in vintre clitoris amuzat cu gheara lui zdruncinand pervers ora de azi in fereastra de maine 


adieri de fecioare in sange tipat salbatic cu buric muzica-weekend 

miezul 365 , despre umbra sentimentului pe hartie

in aceasta parte a zilei se povesteste despre marea putere de conservare a fiintei insingurate , care afla in ceasul-limita calea potrivita spre a se perpetua , pe sine , despre felul cel firesc al dragostei-liniste-de-seara , si cum acest fel se dimensioneaza intru trairi ce nu tin seama de potriviri si multe altele pe care cititorul le poate afla ... citindu-se .


[ foto : room in new york , edward hopper ]

miezul 364 , si cand bestia va veni ...

si cand bestia va veni fictiunile nu vor mai anticipa experientele . va fi ca si cand ai aterizat deodata pe tour eiffel sau pe big ben in plina criza de acrofobie . agitat , abia te vei tine pe picioare , vei incerca sa-ti pui in ordine gandurile . nu-ti vei mai dori soare , putina dragoste , o fericire banala , poate . singurul cuvant pe care ti-l vei aminti va fi INUTIL . inutil sa spui ca ai planuit totul . inutil sa dai vina pe iluzionist . inutil sa-ti fie foame , inutil sa sa-ti doresti sa mai simti pe limba gustul supei . gura ta apartine acum unei imense papusi ventriloce . cineva ridica pumnul inclestat . pana o va lovi mai sunt 6 , 5 , 4 , 3 , 2 , 1 ... zero secunde .

miezul 363 , era ...

era din alta lume . paianjenul acela ciudatsclipitor vazuse lumea inaintea mea : andaluzia , india , tombuctu , samarkand . traise-ntai in casa-ntelepciunii si-l cunoscuse certamente pe harun in aerul eternitatii . parcursese intr-o luna omeneasca drumul pana la observatorul astronomic , dar , plictisit , se intorsese-n lumea misticilor .


la cordoba plecase absolut din intamplare : adormise intr-o seara-n paginile unei carti erotice . erau acolo sali boltite si racoare .


la topkapi tesuse panza multa trasand o harta . muschii peste un schelet .


prin intermediul a doi sirieni vazuse stabilimente de cafea . locuri de celesta trandaveala , cu jucatori de table si fumatori de opiu . a cunoscut si un imam care soptea in barba o poveste incalcita despre mahdi , faptura fabuloasa din capatul timpurilor . inchisa-n ulemale sunnite .


animal speriat retras in intuneric . isi incruciseaza bratele ca si cand i s-ar face deodata frig . se uita la urechea lui stanga si la pantoful drept . isi linge buza de jos . isi trece mana prin parul dezordonat . simte furnicaturi ingrozitoare pe spate , sus , intre omoplati , acolo unde nu poate ajunge singur . prins pentru alte trei mii de ani in corpul acesta ... 


[ foto : the crying spider , odilon redon ]

miezul 362 , copkillerisme

~ vorbim serios sau nu vorbim serios ~ totul e decor ~ de-asta nu-mi si place ~ femeile si barbatii care strica prieteniile vin mult mai tarziu ~ dupa varsta in care vorbim despre ce vedem cu ochii ~ despre ploaie pe care incercam s-o prindem cu limba ~ despre soarele care incalzeste calin pielea intinsa pe gutuie  ~ dusul la culcare EO pierdere de vreme ~ nici unul nu spune totul dar pantalonii rupti in cur striga hai sictir ~ si pare injuratura suprema ~

miezul 361 , azi " si atat "

carpaciul zbuciumat viseaza impiedicat in nopti fara somn cu surubelnita si acele de siguranta si ghemul de sfoara la o lume calma asezata fara fuga fara piedici fara amenintarea acelei magiciudatenii 

miezul 360 , this communication hub is a living organism

soarele si galaxiile se involbureaza in trupul acesta rotund
cant oceanul si partea nevazuta a lunii 
tresar la fiecare leganare a aldebaranului
in timp ce distantele spre infinitul mare 
s-au parcurs cu pas
sigur
caile catre universul mic au ramas inchise pe undeva
foarte curand dupa
trecerea de centura
a ochiului

miezul 359 , spectatori la esafod

funia a fost innodata in jurul gatului condamnatului . s-a tras de celalalt capat . detinutul a fost inaltat la cateva palme , apoi a cazut la pamant . se rupsese funia . a fost iarasi innodata , iarasi trasa de calau si de ajutoarele lui si iarasi s-a rupt . incordarea devenea de nesuportat . el parea ca se amuza , ca si cum s-ar fi aflat intr-o lume in care curajul capata o rasplata pe masura . calaul a legat funia pentru a treia oara . de data asta nu s-a mai rupt .  un vuiet s-a inaltat , fracturi de plansete , gemete , rugaciuni . omul cel mai curajos isi daduse duhul , atarnat in streang precum cel mai vulgar hot de sperante .


cand mai moare cate unu' , ne place sa privim .

miezul 358 , daravele , caravele , caravane

am descoperit ca poti fi inghitit de caravana . cand tovarasii de drum stiu ca vor fi nevoiti vreme de saptamani , luni , ani sa mearga in aceeasi directie , sa infrunte aceleasi primejdii , sa traiasca , sa manance , sa se roage , sa se distreze , sa sufere , uneori , ei inceteaza de a mai fi straini unul cu altul . nici un cusur nu ramane ascuns . nici un siretlic nu rezista . 


vazuta de departe , caravana e un cortegiu . de aproape , ea e un sat , cu barfele , glumele , poreclele , urzelile , conflictele si impacarile lui . uneori cu poezie .


[ foto : night of the rich , diego rivera ] 

miezul 357 , laudatio

un material minunat pentru un sculptor .


fiindca in realitate luna e urata : cu o figura pe care-o rostogoleste gavane/nas/gura incoace si-ncolo , cu abdomenul care i se rotunjeste in haina scumpa , cu coapsele mari . exista oameni care iubesc patimas fiecare contur al acelui trup , care cade cu zgomot de minge in dunare si rasare greoi ca un buddha din balta brailei . frumos ca o floare bulbucata pe ramura unui copac . grotesc ca o noapte de icter .


acesta nu e un pamflet . mai degraba o dementa declaratie de dragoste .

miezul 356 , kacialma

stiu din proprie experienta ca pana nu-ti vad mutra , chiar intr-o fotografie proasta , cititorii nu-ti acorda creditul .
de-acum m-apuc de scris .

miezul 355 , el , eu si iar el

am ramas la un moment dat fata-n fata . eu incarcata de imensa cunoastere pe care cele doua ore dormite mi le oferisera cu darnicie asta-noapte , el cu un deget muiat , pe care se straduia sa-l umple cu toate bulele cerului gurii .


la un moment dat s-a apropiat , venea intins spre mine , nu-mi pasa , mi-am zis , sunt nevazuta , s-a apropiat zambind cu dracoasa de gura , a trecut prin trupul meu , atingerea m-a zguduit , semanand cu electrocutarea , si m-am pierdut , furnicat , framantat si infiorat . 


in coada ochiului a ramas literalmente impregnat cu parfumul lui de copil .
cu multimea furnicilor cernute din fiinta mea in a lui . 

miezul 354 , specii pe cale de disparitie - part two

moderatii .


daca e ceva ce-ar trebui sa ne salveze , aceea e balanta indivizilor , intelepciunea lor de a echilibra nevoile lor cu nevoile planetei . majoritatea oamenilor nici nu au auzit de asemenea fiinte . cu atat mai putin le-au vazut . nu au alt farmec direct decat frumusetea lor intrinseca . nu se remarca prin altceva decat prin modul de viata . armonic .


nu pot ghici cat va supravietui omenirea . la final , un singur moderat va strabate la pas spatiul intergalactic . gandul acesta e un vis frumos asezat ca o scama pe corneea divina .

miezul 353 , cand victima si calaul devin una ,

nu mai exista memorie . traieste doar epiderma sarutata , stangulata , goala de orice nonsens , paradis-statie-terminus , obsesie a mortii/dorintei , vanitatea frumusetii ravasite . gandul coboara mai jos de sex , mult mai presus de pedeapsa . si in lantul care leaga e intotdeauna rotire/macinare/suflu de teorie psihanalitica .


THE NIGHT PORTER [ IL PORTIERE DI NOTTE ] , 1974 , regia Liliana Cavani .

miezul 352 , specii pe cale de disparitie - part one

oamenii care pot face orice . ingropati sub valul rece al indiferentei sau blestemati sa nu fie niciodata profeti in tara lor . o redistribuire a spatiului stradal si o mana de vopsea le-ar oferi un loc gratis in parcarea de la mall sau in cartea recordurilor . daca ultima n-ar fi doar o adunatura de ciudati . fascinatia mea pentru speciile periclitate a inceput de copil . cand fotografia unui barbat cu ochii dementi si parul valvoi facuse inconjurul clasei pe sub banci : tipul spulberase conceptele de spatiu si timp cu aceeasi nonsalanta cu care rostesti in mai putin de trei secunde einstein .


daca sardelele vazute pe national geographic isi cauta salvarea prin numar , miscandu-se ca un singur organism , oamenii care pot face orice se divid . f = 1, 618 .


sufjan stevens ...

miezul 351 , despre scribi aserviti si alte pacate

scriitorul roman e un sobolan de duzina .


inainte de '89 , traia mancand rahat cu lingura mare a puterii comuniste . servea si era servit , dar , la un moment dat , se produsese o atat de mare inghesuiala la cazanul cu rahat ideologic , incat partidul le-a dat multora ceva de supt . si au supt , si au supt ...


acum , nimic nu s-a schimbat in mentalitatea unora dintre cei care se inghesuisera la cazan sau nici macar nu ajunsesera la el . in marea lor timiditate se multumeau cu stropii ce sareau din paginile omagiale . scriitorul roman traieste azi ca si-nainte . adica rau . adica foarte rau . e nevoit sa practice pentru a se intretine o groaza de meserii care nu ii aduc decat ocazional bani , dar niciodata glorie sau onoare : stergator de funduri si revere , lingator de blide sparte , gropar de tinere talente , peste de poete so called rafinate , traficant de maculaturi perverse ...


scriitorul roman . de duzina . iluzionandu-se ca discuta si scrie lucruri minunate . inchipuindu-si ca schimba ceva . s-ar putea sa schimbe . o dezamagire intr-una si mai mare .


[ foto : mircea cartarescu , vazut de cosmin bumbut ]

miezul 350 , life as in eternal life

mi-amintesc ca atunci cand primaria hotarase ca sediul asociatiei insomniacilor anonimi se va muta , membrii ei au protestat vehement . se obisnuisera cu cladirea aceea micuta , cocheta , cu doua etaje si intrare-n spirala ce amintea de limburile infernului . hotararea autoritatilor a ramas neschimbata . dosarele si inregistrarile din arhiva au fost mutate . cum n-au incaput cu toate in camionul pus la dispozitie de edili , unele au ajuns la gunoi . treaba facuta de mantuiala .


in zilele de 8 si 9 octombrie , oamenii din orasel n-au putut inchide un ochi . o luna imensa , galbena ca o lamaie , invadase casele . parea sa-si schimbe forma . in prima noapte - un nud de femeie admirandu-si frumusetea . culoarea pielii i-a adus pe barbati in pragul dementei . in seara a doua o sfera gigantica brazdata de vene si capilare pulsand . nopti in care nametii de somn nu mai cad peste noi si lucrurile fosnesc cu sunet distinct . nopti in care traim patru , cinci sau chiar sase vieti deodata din cauza blestematei cu chip de ceara . si vietile nu se anuleaza una pe alta . si nici nu traim . si nici nu murim . vertebrele copacilor scheletici se profileaza-n perimetrul lunii cu rusine . un fluture aterizeaza buimac pe suprafata ei translucida . un om se joaca cu ea aruncand-o dintr-o mana in alta .


cladirea exista si azi . privim numai c-un ochi gramofonul de aur si soimul orbit . moale , catifelata , lumina aceea circula ca un fluid , precum zeii odinioara printre oameni .

miezul 349 , o data pe an

o data pe an ( nu-mi amintesc ce sarbatoare e atunci , nici ce vama platesc ) , urc pe buza acoperisului , imi asez frumos pantofii si hainele , privesc in jos hipnotizata si ... nu ma arunc .

miezul 348 , rosu interior

viata arde , dar nu incalzeste . in cusca timpului , a fostului tau timp , caci l-ai vandut . te prinde frigul . la foc isi freaca altii mainile . mai ramane spatiul neinstrainat , proprietate strict personala . resorturile functioneaza numai in timpul vandut cu acte in regula , cel privat . tot timpul din tot spatiul .


[ foto : the red tunic , tamara de lempicka ]

miezul 347 , englezeasca disparitie a lui alice creed

acum mi-a venit ideea : ciudatii de la doi , care n-au picior de lemn , dar tarasc mereu noaptea ceva prin casa , care pentru restul lumii in afar' de mine nu exista , pentru ca nimeni nu poate spune cu certitudine ca i-a zarit , care inchid si deschid yale la ore absolut imposibile , care trag apa la toaleta stiind riscul de a nu pleca pe conducta obiecte  compromitatoare , care gafaie , nu mereu sexual , care n-au miros pentru ca pielea lor e spalata metodic cu peria pentru a indeparta amprenta personala , care nu primesc niciodata factura la telefon , cui ar putea telefona ? , poate doar tatilor de nimfe pentru vreo rascumparare , da , ciudatii de la doi , invingandu-si claustrofobia , sunt ... asasini .


restul e , probabil , ca in film ...


THE DISAPPEARANCE OF ALICE CREED , 2009 , regia J Blakeson .

miezul 346 , friday night : sentimentul snooker

cand pierzi , e ca si cum te-ai afla inca-n gradina paradisiaca . dar una incalcita . mingea zboara in pozitia lotus , avand pe chip o limba de ceas . tacul rateaza , un barbat bate in doua tobe si atunci jucatorul imbatraneste treptat si moare . cate putin mor si privitorii . prunci sau bunici , nu conteaza . 


in revelatia mortii sportive , nu mai exista decat rugaciunea .
" viata vomita moarte pe tine " .


ieri am pierdut .

miezul 345 , sleeping beauty

i-am infipt cutitul pana in ...
nu s-a mai auzit decat ...
ochii larg deschisi tradau ...
pe frunte i se ivea ...
zgomotul greierilor incetase sa ...
destul ca se lasase in ...
dar lacrima tot cuteza sa ...
in imprejurimi se mai vedea ...
( sansele de revenire erau minime )