miezul 234 , man for sale

barbatul acesta isi blestema memoria . pentru ca nu e un analfabet . pentru ca citeste . pentru ca citind traieste nu doar viata sa , ci nenumarate altele . pentru ca a plecat in cautarea insulei comorii , si s-a trezit fara nimic . a suspinat pentru amorurile altora si s-a trezit divortat . si-a insusit intelepciunea biblica si a ajuns intr-un bar . prostituatele l-au adoptat . pe el si buzunarul lui . insuportabil batran auzind povestile acestor unduioase seherezade . in biroul in care lucreaza , analfabetul e sef de trib .

alors , 

miezul 233 , la granita dintre ... si dintre ...

am vazut recent doua filme diferite , din epoci distincte , dar cu acelasi subiect : urmarirea obsesiva a psihologiei criminalului in serie .

" cyrus " ( 2010 , regizor mark vadik ) e o porcarie independenta in care sangele curge precum apa la robinet , locuitorii oraselului dement mananca sandvisuri si carnati facuti din carnea victimelor , iar criminalul e , saracul , traumatizat de o sotie care l-a inselat si nu i-a inteles aspiratiile . sec ca o nuca de zece ani .


la polul opus se afla " M " ( 1931 , regia fritz lang )  . criminalul e aparent bonom , fluiera melodii de grieg , il vedem operand ca pedofil , transformandu-se sub imperiul unor trebuinte interioare , crimele sale putand fi puse sub semnul clinicului . interesanta e , insa , psihologia multimii , felul isterizant in care suspiciunile transforma niste domni onorabili in potentiali suspecti . " M " descrie o epoca : de la felul cum arata interioarele la metodele politiei , de la banci la magazinele pentru copii , de la strazi la vestimentatie , de la ... pana la ... . cadrele geniale exact asta fac . descriu drumul de la ... la ... desi din 1931 au trecut mai bine de 80 de ani , psihologia de azi n-a avansat prea mult . doar mijloacele de care dispune s-au mai rafinat . de inteles dictonul latin " nihil novi sub sole " .


orice rol de psihopat ar trebui sa impuna actorului ca " bibliografie obligatorie " extraordinara prestatie a lui peter lorre .

miezul 232 , ingeru

l-am vazut intr-o seara pe la opt si-un sfert
isi intindea mainile mari obosite naive si 
blande mi-am spus 
nu-mbratisa nimic poate doar un razboi 
nuclear cu sirene
pe burta lui neteda 
iarba
avea viata vegetativa

miezul 231 , blind gallery

nu e nici o gluma . asa cred eu ca ar trebui sa arate o galerie in secolul 21 . vizitatorul unu si-ar alege un cadru si ar scrie acolo cateva reactii chimice . vizitatorul doi ar desena niste chimvale la care ar canta imaginar o melodie a egiptului tarziu . vizitatorul 3 ar arunca cu un scaun chippendale in panza cu numarul 3 . urma ramasa ar fi tot o opera de arta ca si scaunul in sine . de la vizitatorul patru incolo miscarile ar deveni optionale .

pentru cei care se intreaba daca am fotografiat o asemenea galerie , raspunsul e nu . pentru ca ea nu exista . punctul de plecare l-a constituit un neon . l-am multiplicat si l-am rotit . 

miezul 230 , oda dictatorului meu

l-as taia in bucati crede-ma
i-as strivi moaca vesnic 
daca si numai daca 
n-as sti ca
cravata ii sta cam sus
cacofonia nu deranjeaza
moartea-l ajunge din urma 

el cauta  sa gaseasca in sufletul meu incaperea
in care e liniste si umbra
foreaza incet
tandru
si-atunci spun
cat dracu vei mai respira in telefon securistule ?

el calareste pe campii de huzur .

miezul 229 , ma numesc ploaie

parca pamuk povestea intr-un roman de-al sau ca , pentru orice lucru de valoare , oricat de mare ar fi maiestria artistului , trebuie munca de sisif . si orbire externa . i se cerea acolo unui miniaturist sa deseneze un cal " care sa vina dinauntrul " lui . si a desenat ucenicul vreme de 50 de ani fara incetare . pe-ntuneric . caci aceea e cea mai buna imagine a unui cal . in milioanele de incercari miniaturistul isi pierde vederea si invata pe de rost calul pe care-l schiteaza mana sa . 

 imi lipsesc multe dintr-un sisif . dupa trei versiuni ale " ploii " , m-am oprit . 

miezul 228 , si cand te plictisesti ...

si cand te plictisesti 
sa le strigi in fata
fufa
boarfa
sfarc
puzderie
zgarci
duplicat
curva
babilon


pentru ca traversand atlantice
rasfoind o carte pe cruce
plimbandu-te dintr-o camera in alta
dintr-o strada in alta
dintr-o planeta in alta
sa remarci ca desi n-au nimic 
remarcabil
stiu sa manance 
cu pofta din tine

miezul 227 , in orbita goala a unui revolver

in orbita goala a unui revolver nu incap
decat
nefolositor aerul 
umbra belicoasa a mortii 
si spectral
asteptarea

gand impaienjenit de viziunea lui man ray , " compass " . 1920 .

miezul 226 , mariage

 

excursia s-a dovedit reusita , masa imbelsugata , compania extrem de placuta . am cunoscut un broscoi tare amuzant . ne-am indragostit fulgerator . lucrurile s-au precipitat si cand ne-am intors l-am cerut de barbat .  l-am asezat intr-un raft cu carti cartonate , intr-o biblioteca , sa faca impresie . lui i-a placut . a dedus ca institutia casatoriei e una serioasa . intre timp , s-a apucat sa studieze cateva texte in latina tarzie .

miezul 225 , de ce l-am preferat pe mosul ala baieteilor

1. pentru ca in pauza finalei ligii campionilor m-a intrebat " vrei sa vorbim si despre altceva ? " ...
2. pentru ca nu mi-a invadat spatiul vital , dar m-a privit in ochi ...
3. pentru ca auzise de " cantaretul de jazz " si de al jolson ...
4. pentru ca m-a lasat sa-i explic de ce buster keaton era genial si de ce charlie chaplin era de doua ori genial ...
5. pentru ca mi-a povestit de america de acum 50 de ani ...
6. pentru ca a vorbit cu voce calma despre filmul mut , nu in termeni de " da " sau " nu " , ci in idei ...
7. pentru ca am descoperit ca i-a placut aceeasi scena a visului si a dedublarii din " sherlock jr " , capodopera anului de gratie una mie noua sute douazeci si patru ...

si l-am iubit .

miezul 224 , ce e o situatie neverosimila ?

pe soldat il apuca atacul de panica . pana sa traga in inamic , unul dintre ai sai e ucis . in limbajul folosit de israelieni , asta inseamna “ we have an angel “. pentru ca elicopterul nu-l poate ridica pe cel neinsufletit  , acesta e depus intr-un tanc . cei dinauntru trebuie sa vietuiasca un timp cu mortul .

tancul isi continua drumul . si mortul se clatina . soldatii dinauntru il privesc . si mortul se clatina .

stii tabloul ala al lui watteau in care ochiul de magar si-arunca privirea spre spectator ? in film , magarul e intins pe caldaram , ranit cumva intr-un razboi care nu e-al lui , nici al stapanului lui . privirea inocenta se scurge din ochiul marit . si mortul se clatina , nu-i de glumit .

carne rosie deasupra unui magazin . om ucis . copil alergand . barbat cu ura-n priviri . razboiul e departe de sfarsit . voma . tablou rafaelit . i have to pee .

si , crede-ma , n-ai vazut tot ...

LEBANON , 2009 , regia Samuel Maoz .

miezul 223 , poveste detectivista

un val de durere profunda il lovi in piept pe scribul-pisica . ochii ii ramasera inchisi pentru un timp . stia ce se intamplase . totul i se derula in minte ca un film . nu demult , lumea fusese stralucitoare , iar acum se invaluia intr-un intuneric mat . decise ca nu era timp de sentimentalisme . pisicile aveau sa traiasca durerea la intensitatea maxima . 
- cum s-a intamplat ? , va intreba cu voce tremuranda vreun iubitor de feline .
- in noaptea aceea , sau poate in altele , le-a rapit si le-a transformat in orga  universala . muzica a invadat lumea . din durere , creatia . din creatie , extazul .
- cine , cine a facut-o ?
- sunt suspectati betivii care frecventeaza localurile cu muzici decadente , dar nimic nu e sigur .
in mintea scribului coboara imaginea cutitului ce strapunge pielea . ar putea fi pielea iubitei ? 

*o postare de tot rahatul . dar am promis .

miezul 222 , maimuta

singura realitate e aceea a vertebrelor 
a vertebrelor scalciate de timp
nu oriunde doar aici pe pamant
i-a incremenit totul deasupra usii cu amintiri 
lacuite cu lac adanc
i-a incremenit sangele
i-a incremenit ochiul 
lobul urechii s-a infiorat ca o fecioara
in pletele de cenusa ale mortilor

miezul 221 , vampiri banali

desenul ii foloseste pictorului pentru a sti in ce punct al spatiului se afla . un fel de astrolab sau busola .

un gand pe zi .

miezul 220 , uite ce-ti propun

intr-o marti seara , e posibil sa pice in carnaval , sa ne-ntalnim ca diavoli rivali . vrei sa invadezi domeniul meu ? ok , strange-ti oastea si da asaltul ! potriveste-ti biciul , s-ar putea ca lovitura sa ma faca sa-mi pierd coarnele , dar tu o sa-ti pierzi dintii . nu sunt eu . ci lovitura in mutra care o sa faca asta . s-ar putea sa urmeze o batalie pe care nici dante nu s-ar rusina s-o imortalizeze . dante e poetul garii de sud . e singurul care stie ca la final va ramane un singur diavol . toti il urmeaza . merg in urma unei paiate care-si face vant cu evantaiul ca o muierusca . temut de rivalii sai , cersetorii , iubit de gloata , in ciuda biciului sau aprig . si apoi dante va face ca vocea secolelor sa vibreze in sufletele tuturor . doar el cunoaste amurgul timpului . fluturandu-si umbreluta ca un steag . el e poetul . poetul garii de sud . caini invizibili scapati din lant il insotesc pentru totdeauna . escorta diavolului . 
 

miezul 219 , daca

daca virginia woolf si-ar fi radiografiat mai atent eurile vegetative , subtilitatile , prejudecatile , adevarurile anchilozate , probabil ca ar fi ales sa urce , nu sa se ude .

sinuciderea e un omor in oglinda . gest prostesc de a ucide iluzia .

asta am gandit azi .

un gand pe zi .

miezul 218 , cel mai grozav diavol

cel mai grozav diavol din lume
priveste multimea carnavalesca 
fripturi racoritoare pufuleti coifuri de hartie
sufletul lui e cuib de scorpioni
cu palaria pe ceafa mesteca tutun 
imensitatea campiei i se pare senzuala si excitanta
pupila linistita a ochiului sau 
decupeaza in aer o
viziune

miezul 217 , connected

exista mai multe fatete ale incatusarii : intr-un cuplu , intr-un lagar , intr-o inchisoare de drept comun , intr-un univers apocaliptic .

o sa spui , istorii adevarate , pasiuni rascolitoare , infinita poezie .

acum intelegi ce-nseamna sa-ti beau " apa " ? run !

miezul 216 , sufletul posesoarei cu buzunarele invers

femeia descopera formele 
vorbeste silabisit
um/bre ka/bu/ki
nici memoria nu mai e ce-a fost
in fond o scuza scuzabila
pentru batranii ce-si sorb gingiile pe la porti
maniaci urmarind previzibil fetite moderne
ca niste simplitati asiatice
cu genunchii juliti
" vrei sa fim prieteni ? "

miezul 215 , jurnalul unor ore de duminica

pasarela de la gara , aflata la vreo 25 de metri inaltime,  e goala , dar dornica sa gazduiasca  trei fapturi . alecs trage un picior dupa el mai lenes decat celalalt , pentru ca astazi se incapataneaza sa ne demonstreze ca e handicapat . " dar artist , bai ! " . carnetelul cu desene e la el , isi alege locul strategic , scoate carbunele si ne ignora creator . babanu si-a carat un ditamai cartoiul , si , daca citim de la stanga la dreapta , se cheama " binevoitoarele " , de jonathan littell , daca incercam manevra de la dreapta la stanga iese " eleraotiovenib " , de nahtanoj llettil . oricum am face , cartoiul cantareste vreo 3 kilograme si daca cineva ar sta sub pasarela si l-ar nimeri in moalele capului , cu siguranta s-ar auzi un " aaaaaaaaaaaaaa " prelung , dar nu mai lung de 14 vocale si nici mai scurt de 10 . la pagina 494 , citesc peste umarul lu babanu : " in mai multe randuri , m-am aflat in vagon cu acelasi om , un functionar ca si mine care probabil muncea pana noaptea tarziu . el nu ma observa niciodata , fiind adancit in lectura unei carti . insa acest barbat pe care altfel nu l-ai fi prea remarcat , citea intr-un mod aparte : in timp ce parcurgea randurile , buzele i se miscau ca si cum ar fi pronuntat cuvintele , fara ca sa pot auzi totusi vreun sunet , nici macar soapte ; simteam atunci ceva din uimirea lui augustin cand il vazuse prima oara pe sfantul ambrozie al milanului citind in tacere , doar cu ochii , el , provincialul care nu stia ca un asemenea lucru era posibil si care nu stia sa citeasca decat cu voce tare , ascultandu-se " ... ii spun " babane , cu voce tare pasajul asta " ... mana lui alecs deseneaza mai departe un cer departat , un tren ca un sarpe si oameni cu ceas . intre linii se misca macii si jocul lor vant de mai se cheama . 


.............................................................................................................
........................................................................
...........................................
....................
..........
....
.

miezul 214 , orgaSMUL

toata noaptea orga a murmurat un cantec misto
de plecare
murise cariatida de la teatrul mariafilotti
era atat de frig
ha
ha
hah
hah hah
ha
ha
hah hah hah 
ha
ha
ha
ha
ha
ha
ahhhhhhhh
sareau din oseminte aschii

miezul 213 , embrace

foarte ocupati in ultimele decenii , coplesiti de prea lungile sedinte , de obligatiile publice , am inceput sa scriem poezii fara sentimente , un fel de formule birocratice cu care ne inchipuim ca putem surprinde adevarul vietii . 

si viata e totusi perfectiunea preaperfecta , nu ne ramane decat s-o calarim stand in varful lumii . poezie in adevaratul hip-hop . unicul . din anii ' 90 . 

miezul 212 , THE OTHER moon

filmul de azi e bun . se sustine singur si fara palavrageala adiacenta a spectatorului din mine . mi-a trezit la viata o amintire pe care-o credeam pierduta . acum vreo patru ani , intr-o dupa-amiaza ploioasa , M-AM vazut pe mine pe trotuarul celalalt . acelasi mers , acelasi abandon in privire , acelasi tic de a arunca parul spre dreapta . o ora si jumatate M-AM urmarit de la distanta , in parc , in winmarkt , la foisorul din gradina publica , pentru a MA urca intr-un taxi si a disparea pentru totdeauna din raza MEA vizuala . despre dubla privire am scris atunci un text care a placut multora . clona sau iluzie - a fost parerea oamenilor . alte variante , marturisesc ca n-au gasit . posibilitatea unei calatorii intr-un plan temporal diferit de acela le-a sunat tot atat de ciudat ca un elefant cazut din luna . azi nu as mai urmari FIINTA aceea . m-as multumi sa arunc o privire . in viata exista FALII pentru care explicatiile pur si simplu nu merg . au trecut patru ani . probabil vor mai trece zeci ...


dar peste toate
staruie
frumusetea tarzie a talentului slefuit : 
SAM ROCKWELL .

( MOON , 2009 , regia Duncan Jones )

miezul 211 , chimay

stiu , vine sfarsitul lumii si mie-mi arde de prostii . atunci cand dumnezeu a creat cerul si pamantul si toate creaturile el nu a creat nimic . sa creezi ceva cand esti dumnezeu e usor ; o faci cand si cum vrei . dar ceea ce faci cu tine insuti si in tine insuti ca magician e arta . 

teism propriu .

miezul210 , snurREALITATEA

ai citit scenariul , da ? la dracu ! niciodata nu cititi cum trebuie scenariul ! mereu separati rolul vostru de context . contextului te supui . rolul tau conteaza prea putin ...
- vreau ...
- ce naiba vrei ?!

dialog fiinta - guvern mafiot .

miezul 209 , statement : woman and man

intre feminitate si feminism , aleg voluptatea .

miezul 208 , cand

cand cobain a-ntalnit-o pe courtney love a simtit
tremurand pe el carnea de 
ga/ze/la
a stiut ca invitatia la cina va fi 
fa/ta/la
ea n-a simtit nimic 

miezul 207 , pavilionul cu taceri

companiile multinationale nu mai puteau sa-si tina angajatii in frau . nebunia parea sa se extinda din zi in zi . telefoanele si orice mijloace de conversatie pusesera stapanire pe mintile oamenilor .
alo , da , cum vreti sa va trimitem ...
va anuntam ca ...
pentru confirmarea platii facturii apasati tasta 2 ...
cu regret va informam ca ...
ati sunat la ... cum va putem ajuta ?
pentru sanatatea dvs apelati cu incredere la ... 
sigur , sigur , doamna , clientul nostru are intotdeauna dreptate ...
biroul 5 ... ascult ...
va fac imediat legatura ...
pentru ca sunteti client fidel , va oferim ...


daca urci poteca marcata cu ^ , treci pe langa copacul pe care unul , in naivitatea-i , a ciopartit epiderma " hans+marie=love forever " , de parca nu te-ai plictisi sa anticipezi la nesfarsit zambetul , tacerile cu subinteles , spasmul sexului urmat de tigara imbibata-n saliva , somnul pe stanga , faptura-mumie a celuilalt pe dreapta , asigurarile in doi , craterul mortii lente avand dimensiunile meteoritului cazut in tunguska . la capatul drumului , o cladire cocheta vopsita in verde/pal tine senzual ochii deschisi . toate ferestrele au transperantele lasate pe jumatate . 




sanatoriul primeste oaspeti noi in fiecare an . doctorii nu se plang . metoda lor eficienta 
( tratam cea mai grava boala de azi ,
logoreea , 
cu mijloace pate barbare , dar ...
periculosii sunt dusi si lasati in pavilion 
de frica
de singuratate
de dracu stie ce
vor vorbi
pana cand ?
pana vor intelege ca sunt inutili multora 
vorbim atunci cand e cazul )
n-a dat gres pana acum . aici , un an e considerat timp suficient pentru a sta de vorba cu tine insuti . asistentele nu-i viziteaza niciodata pe bolnavi , doctorii - nici atat . dependentului nu-i hranesti obsesia ; pe cat posibil , o excluzi din evenimentele cotidiene , asa cum inlaturi progresiv zaharul din cafea sau sexul la batranete . fiecarui pacient i se repartizeaza la sosire o camera si o zona strict delimitata in care are voie sa se plimbe , sa respire , cam cat un spatiu individual pe o pista de atletism . orice incercare de a comunica cu ceilalti e sortita esecului . peretii laterali opresc sunetul si il redistribuie , astfel incat nefericitul care indrazneste sa articuleze o vorba suporta decibelii innebunitori amplificati de difuzoare enorme . preferabil e sa vorbesti in soapta sau in tine . ca un patefon fara palnie . 




de la primul " locatar " au ramas scrise cu carbune pe un perete exterior cuvintele " hic hoc " . ele au fost acoperite in cateva luni de iarba inalta . cand ingrijitorul a taiat-o si le-a citit , l-a apucat asa , ca un stranut . le-a mai rostit o data , cu acelasi efect . cand i-a povestit in pauza de pranz directorului , acesta a fost curios din care parte le-a citit , pentru ca vezi tu , hans , de la dreapta la stanga efectul este altul , nu gasesti , hoc hic pare mai degraba un oftat , pe cand hic hoc , da , dragul meu , parca-mi starneste sensibilitatea , hapciu , dracie , sa stii ca-ndeamna la stranut , fa bine si le sterge , hans , le mai citeste cine stie cine ...




in pavilion , de trei saptamani zace dieter . zace e un fel de-a spune , caci nu are nimic din letargia epuizatului . in fiecare dimineata alearga cei 5 km calculati in gand , inconjurand metodic sala in care e abandonat . usa se deschide doar la ora meselor si atunci ingrijitorii , carora nu le vede decat mainile imbracate-n manusi pana la cot , imping tava cu mancare proaspata si o iau pe cea veche . un proces in continua desfasurare . maini care vin , maini care pleaca . inaltimea incaperii ii aminteste de sentimentul religiosului inoculat omului evului mediu in marile catedrale . undeva , la 20 de metri , cateva ferestre murdare filtreaza lumina . sunt zile cand tot ce vede e un nor razlet calatorind pe-o barca imaginara , omul e atunci bine dispus , hei , norule , cum e afara , bine , cald , nu-i asa , tot sa te plimbi , mi-ar placea sa ajung in madagascar , o sa spui de ce tocmai in madagascar , omule , pentru ca-mi place cum suna , norule , si ce-ai face tu acolo , omule , m-as intinde la soare si as visa la marile calatorii , la marile sperante , si nu te-ai plictisi , omule , glumesti , norule , sunt atatea de vazut dar mai ales de visat , sunt alte zile in care vreo pasare naiva se izbeste in zbor de geamuri , of , of , pasarile astea , nu le-nvata nimeni sa-si stabileasca repere in afara grupului , le observase cand era AFARA cum zburau circular in jurul unor case , stalpi de iluminat , si repetau treaba asta de nenumarate ori , ca pentru a-si fixa in memorie esenta zborului , dar care memorie , dieter , si aici incepea sa rada isteric ... 




" alo , draga mea , trebuie sa vii sa ma scoti de aici ! " , urla , dupa ce forma in gand un numar imaginar , in timp ce o sotie imaginara pregatea micul dejun in bucatarie , dieter , e gata masa , asaza-te , pune-ti servetul , scumpule , sa nu uiti , dar diseara luam cina la sotii schmidt , stiu , stiu ca te plictisesc peste masura , dar e singura modalitate in care putem scapa de ei pentru inca o luna , si ea rade si lui dieter ii place felul in care gropitele ei cheama in gand sarutari senzuale si sortul care-i ascunde un san si jumatate , lasand restul privirilor lui fascinate ... 




mama , in a 28-a zi , ma gandesc la tine , cam tarziu pentru un fiu asa iubitor , dieter , parca te-aud , dar nu m-ai vizitat aici niciodata , mama , acum doua nopti mi-a fost rau , credeam ca am sa mor o moarte mica , simteam incheieturile batute cu sarma ghimpata , cerul gurii era foc si-am vrut sa vars , sa lepad din mine totul , chiar si pe tine , mama , avortata inainte de vreme , cine ar fi plans atunci pentru tine , prunc cu ochi mari si alunita , te-as fi ingropat apoi , mama , si ti-as fi cantat , cantatul asta are rostul lui , linisteste si-ndupleca barcagiul , dar m-am razgandit , mama , ramai tot acolo , in mine , in tricoul transpirat lipit de inima , in capul care ma doare , in lunga absenta , in mainile care vor sa apuce si sa te gatuie , mama , nu mult , doar pana imi spui nu inca , puiule , n-avem vreme de prostii , se-ntoarce tati si tu stii ca uraste sa te vada cum dormi langa mine , cautand caldura sanului , poate altadata , puiule , da ?




dumnezeu spioneaza la fereastra .
- cine esti ?
- ...
- esti om ? 
- ...
- mai stai , mai stai putin !
- ...
- vrei sa-ti spun o poveste ?
- ...
- te-ar interesa sa stii cine sunt ? 
- ...
- cine am fost ?
- ...
- chiar nimic ?
- ...
- spune ceva !
- ...
dumnezeu se retrage . 




in linistea dupa-amiezelor calde se aud uneori urlete neomenesti . dieter numara lunile pana cand va iesi AFARA . primei fiinte pe care-o va intalni ii va povesti totul . daca nu-l va asculta , o va ucide . singurul care urca si coboara zilnic poteca spre draga lui marie e hans . surd dintotdeauna .

miezul 206 , ma televijion

ma numar printre cei snobi care ani in sir nu s-au uitat la televizor . televizorul e tembelizor . oh , as putea spune asta , dar adevarul era altul . ma plictisea ingrozitor . am inceput sa-i aloc mai mult timp de cand imbatranesc . pentru ca am sentimentul ca experimentul nu s-a incheiat . experimentul cu mine , vreau sa spun .

oltchim/viborg . la televizorul meu , intalnirea nu se termina altfel decat in realitate . romancele pierd tot la sapte puncte diferenta . stop-cadrul e diferit . antrenorul danez e metodic , explica , le priveste pe jucatoare in ochi , nu e nevoie sa le atinga pentru a le atinge . voina stie sa spuna " haideti , haideti ! " ... ca un pick-up hodorogit . dincolo de vorbe , e intotdeauna calea . intepenesc stop-cadrul pe cristina neagu . cu putin noroc , va ajunge in cativa ani cea mai buna jucatoare de handbal a lumii . e constienta de asta acum ? nu , altfel ar spulbera totul in cale . ma privesc cu atentie . degetul mare de la picior vibreaza . i'm not dead . i still like the game . 

filme . am metoda cea mai proasta din lume : le aleg in functie de ce-mi mai gadila cate vreun stimul . calculator ... tot un fel de tembelizor . TALHOTBLOND (imi place intai titlul ; doar cine n-a trait pe net o poveste ca-n documentarul asta va ramane indiferent ; pentru ceilalti , e deja-vu ) ... MICMACS (aici e posterul cu tipul stupid impuscat drept in cap , si , cum , chiar nu-l stii ? jean=pierre jeunet regizeaza o istorie pentru oameni mari cu arme de copii ; delicatissima , iti spun ) ... FISH TANK ( in copilarie tancul era un pusti foarte gras care ne lasa sa ne urcam in spatele lui ; de pe muntele asta aruncam noi cu pietre in brostele vadului colectorului ; si aici se trage , dinspre copilarie spre adolescenta , cu sex , muzica si dans , cu increderea pe muche ) ... BROKEN EMBRACES ( e singurul la care m-am uitat ca sa ucid ; ultimele pelicule almodovar mi-au adus pe buze cuvinte precum " cocksucker , devii tot mai slab ! " ; imi pregatisem cutitul , pe-almodovar nu il ucizi cu pusca , trebuie apropiere , dar n-a fost cazul ; e unul din cele mai bune filme ale lui , fara nici o aluzie homosexuala ; raman actritele-fetis , rosul , pasiunea si machiajul extrem , dar , dam , i like them !

televizorul emite sumbre previziuni . cine sta sa-l asculte ? sunt prea fascinata de zborul sinuos al fumului de tigara . muzica ingroapa totul . 

miezul 205 , taram lipsit de livresc

in zilele bune ca cea de azi , prietenii isi recunosc intre patru ochi valoarea .
- intram ?
- intram !
sus pe gard e o camera care ne priveste . 
pa dam pa dam
ram pe dam pa dam
- cum se jupoaie iluzia ? - intreaba cu voce ciudata atticus .
- te imbraci in pielea ei , raspund cu dropsul in gura .


de veghe in santierul naval . tango non-sexual .

miezul 204 , si cuvintele pe care le invatam azi sunt

o
familie
fericita

undeva in pustietatea dracului , trei copii abulici , o mama autoritara si un tata bun la toate , care cumpara de mancare , aduce tampoane fetelor , fiului femei cu care sa se culce si-i filmeaza multumit pe toti .

ce e dincolo de gardul imprejmuitor al proprietatii , se vor intreba copiii tembelizati de parintii aterizati parca dintr-un film horror . in lipsa adevarului , se vor narcotiza cu eter pentru a vedea cine se trezeste primul din lesin . in vreme ce parintii fac sex cu castile pe urechi : muzica de inceput de secol 20 .

pentru multe altele
care se-ntampla-n film
s-a inventat cuvantul

DE-LI-RI-UM

( DOGTOOTH , 2009 , regia Giorgos Lanthimos )

miezul 203 , transa poetica

acolo jos scrii cu mana stanga
DURerea
plaCERea
cuvintele se trag inapoi speriate
consolidand podeaua REALitatea
ai grija sa nu se surpe nimic
te uiti inauntru si gandul devine surub
mai mult de/atat nu inainta
poem cu LATura de o palma

miezul 202 , cand nimicul gandeste

pentru a te opune cuiva , trebuie ca el sa fie un partener de dialog . altfel , il sfidezi cu mijloace personale . niciodata standardizate .

&&

chiron ii spune lui socrate ca se teme de raul pe care-l pot face ignorantii . si socrate asta gaseste un raspuns uluitor . raul nu merita nici o atentie , pentru ca nu e unul autentic . cine face raul in cunostinta de cauza ar trebui sa stie si ce e binele . or asta , adaug eu , nu se intampla . 

&&&

fiintele mici . m-am caznit sa le gasesc un nume misto . macar atat sa fac pentru ele . si am gasit . " asertiuni nerevolutionare " .


&&&&


a-ti dori mereu succesul = psihologie de sclav .


&&&&&


o mana se coboara . si mana asta patrunde in haloul auriu al unei " forme " , modeland-o . numai ca mana nu poate desena niciodata o mana . tot ce poate sa faca e sa schiteze niste degete .

miezul 201 , marti . eu . miercuri , probabil , tot eu .

ce ma relaxeaxa ? gandul ca peste 17 ore voi dormi . in rest , n-am timp de relaxari .
ce ma enerveaza ? scriu la comanda , cand n-as vrea . si raspund politicoasa cand imi vine sa musc din altii .
norocul meu ? ca nu-mi doresc nimic .
nu sunt emotiva .
n-am chip " dulcic ".
sunt propriul meu zeu ? ei , nici chiar asa . sunt , de fapt , cam atee , desi acum e rusine s-o spui . sunt pline bisericile de gura-casca .
si ce  , vrei vreun premiu , vor spune gura-casca astia ...
ihm ... de fapt , da .
premii ? n-au valoare morala . au doar valoare de intrebuintare .
ca reclama .
dupa un timp cu totii vom fi bizari .
bizoni .
bizari .
gandacii de bucatarie : iata ceva care ma preocupa cu adevarat .
dar habar n-am de unde sa-mi fac rost .
bizari .
bizoni .
zeul e sus
omul e jos
fiecare cu casa lui .

miezul 200 , trebuia facut

foarte teatral , stralucitor , impertinent , groovy , muzical pana la maduva , negru in cerul gurii si poate tocmai de-aia atat de sex&drugs&rock&roll , filmul asta ar putea fi deja icon .

andy serkis , candva gollum ? abso-fucking-lutely sensational .

miezul 199 , privirea ca trambulina

mi-am trimis trupul pe robot automat
eu stau undeva si privesc
cum priveam in adolescenta in lungul strazii colectorului
care era asa un fel de vale cu piatra cubica 
iarba inalta ne facea pierduti spre terasamentul caii ferate
care pornea de la noi din cartier si ducea niciunde
ce fain mai trecea trenul de marfa si noi ii ziceam ACCELELERAT
cum trecea sareau scantei nu din roti ci din noi
ameteai daca te uitai la compartimentele pline cu ciment sau petrol
ce perdele
ce calatori
vax
doar ciment si petrol si numai uneori busteni taiati cu securea
noi zaceam in iarba si ne uitam la o poza alb/negru
in care o fata statea caraghios pe-un divan
ne cazneam sa vedem ce era dincolo de
fundul mare si de chiloti
dar nu zaream mare lucru
cum trecea trenul sareau scantei nu din roti
ci din noi

miezul 198 , umbra zilelor dulci

inauntru e gol , ziua e plina . cum le place mortilor din noi , impacati cu nobila conditie de strigoi . tragem scaunele de pletele lor invizibile si plutim pana ne asezam in deplinatatea linistii . cu miros de ananas . ne e amanta si iubit amandurora .
- te-ai gandit cum s-ar numi filmul asta ?
privesc tinta pe geamul-lentila alburie .
- da , rostesc . barbat-schiop-calare-pe-jumatate-de-femeie-n-oglinda .