dinauntru nu se vede nimic in afara stiu doar atat cu putina vreme in urma drumurile si cladirile erau la nivelul secolului trecut probabil ca acum autostrazi moderne si zgarie-nori viseaza la copilaria lor pot doar sa-mi imaginez ca materia din care e facut timpul e morala n-am muscat niciodata din el iubirile pe care le-am carpacit casele pe care le-am parasit oamenii pe care i-am mobilat sunt aici cu mine arme distrugatoare si vandabile oricand bunuri nepretuite in timp de diluviu biserici vor fi daramate de copiii ticalosilor comunisti de ieri si de maine mama lor de copii comunisti dar pictura murala de pe parbriz e perfecta ca-n mormintele egiptene care n-au fost deschise niciodata tin ochii inchisi si mintea da ocol altarului am perspectiva trupului meu incovrigat nu ma bantuie nimic si ma bantuie totul mai presus de orice amintirea hranei la care am renuntat de cand tin pensula in mana
