marți, 28 septembrie 2010

miezul 339 , eu zidul de sarit

alb si negru

zidul
nu avea nici o spartura
continua
ca cel mai perfect rigid
sa se deruleze
picatura cu picatura
fara nici o intrerupere
fara nici o gura
pastrand aceeasi enervanta tacere
sfidand mut
acoperind cea mai mica umbra de fisura
cu avalansa de mistere
nici cea mai mica sansa de-ocolire
( la plus sau la minus infinit
sansa piere )
si-atunci deznadajduit
cu riscul de-a ramane sus
l-a sarit
pe spatele zidului
acestuia relicvic
transparent daramat zid
era sculptat in caramida arsa
imposibilul 

4 comentarii:

consecinta spunea...

Nu esti tocmai usor de sarit
de escaladat
de lamurit
de aschiat

solist unu spunea...

azi nu esti?ma obisnuisem cu tine...

msq spunea...

esti stangace?

marul spunea...

iata un om cu spirit de observatie . i used to be .