din imaginatie se naste totul .
disparusera oameni , fara sa se mai stie ceva despre ei . s-au facut pande zi si noapte si alti oameni decat primii isi luasera pustile , stateau si asteptau in apropierea lanului de porumb , dar pamantul ramanea linistit . de cateva ori li s-a facut frica , au tras focuri din greseala , s-au impuscat cativa , n-a mai avut nimeni curajul sa vina acolo , nici sa pazeasca , dar nici sa se plimbe prin zona , ziua ocoleau locul . doar copiii , in ciuda oprelistii , se abandonau cu toata fiinta lanului de porumb , stiau ca nu are fund , si calareau lighioane fabuloase , infigandu-le degetele dupa urechi - minte de copii prosti - se urcau pe spinarile lor si le scoteau botul deasupra lanului ca sa inghita aer , ele , ditamai namilele , apoi se scufundau din nou in varsta sangelui tanar .
11 comentarii:
I like it
Micule poem, s-au risipit fiarele din adancuri in noi?
:)) halci , halci de pulpe , brate , muschi , ciolane si buci
:**
NE/serioasa
:))) aleluia !
ma reindragostesc de tine.
mai e posibil?
fuck!
cand eram mica, credeam ca bunicul e sfantul ilie calarind norii; asa-mi imaginam fiindca aparea mereu de dupa un nor; bunica mi-a explicat mai tarziu ca din cauza problemelor de vedere luam drept sfint pe oricine.
ce te misca pe tine valeria?
@alexa , habar n-am . nu-s experta .
@sonia, cool . eu eram dumnezeu .
@anonimule , promit sa-ti raspund in postarea urmatoare .
Mi-ai amintit de "De veghe in lanul de secara" . Shit, daca as fi copil as plange. Uneori oamenii mari vor sa fie copii.
Daca spun acum ca sunt copil vei intelege ca voi plange, ca nu sunt matur sau ...m-ai pierdut? :D
Ca sa te gasesc mai usor te-am adaugat in blogrol pe jostraianbasescu.blogspot.com
Tu ce faci ca sa ma gasesti?
:) la mine e chiar mai simplu . esti in stanga paginii de fiecare data cand o accesez . daca nu te citesc frecvent e pentru ca uit . promit sa remediez situatia .
Trimiteţi un comentariu