am vazut recent doua filme diferite , din epoci distincte , dar cu acelasi subiect : urmarirea obsesiva a psihologiei criminalului in serie .
" cyrus " ( 2010 , regizor mark vadik ) e o porcarie independenta in care sangele curge precum apa la robinet , locuitorii oraselului dement mananca sandvisuri si carnati facuti din carnea victimelor , iar criminalul e , saracul , traumatizat de o sotie care l-a inselat si nu i-a inteles aspiratiile . sec ca o nuca de zece ani .
la polul opus se afla " M " ( 1931 , regia fritz lang ) . criminalul e aparent bonom , fluiera melodii de grieg , il vedem operand ca pedofil , transformandu-se sub imperiul unor trebuinte interioare , crimele sale putand fi puse sub semnul clinicului . interesanta e , insa , psihologia multimii , felul isterizant in care suspiciunile transforma niste domni onorabili in potentiali suspecti . " M " descrie o epoca : de la felul cum arata interioarele la metodele politiei , de la banci la magazinele pentru copii , de la strazi la vestimentatie , de la ... pana la ... . cadrele geniale exact asta fac . descriu drumul de la ... la ... desi din 1931 au trecut mai bine de 80 de ani , psihologia de azi n-a avansat prea mult . doar mijloacele de care dispune s-au mai rafinat . de inteles dictonul latin " nihil novi sub sole " .
orice rol de psihopat ar trebui sa impuna actorului ca " bibliografie obligatorie " extraordinara prestatie a lui peter lorre .
2 comentarii:
L-am vazut. Teribila e scena judecatii publice. Un asasin il judeca pe altul si clameaza moralitatea.
Aiun blog care largeste orizonturile.
vax
Trimiteţi un comentariu