romanul trebuia sa se numeasca " doamne-doamne sta pe net " . asa a inceput in 2006 aventura mea internauta . la inceput , am incercat sa inteleg cum functioneaza lucrurile . am priceput destul de repede ca daca nu ai blog , nu existi . daca nu notezi de cate ori te-ai futut , cu cine , daca nu relatezi aventuri extraordinare , daca motoarele de cautare nu te gasesc , esti nimeni . era simplu , prea simplu . pe yahoo 360 , am incercat sa stau departe de oameni , dar tot m-au gasit . diversi . foarte putini valorosi . cativa interesati de sex , o mana chiar nebuni , vreo doi-trei care se numara si azi printre cunostintele mele virtuale si pe care am de gand sa-i pastrez .
cand mi s-a parut ca e prea simplu , am inceput un alt blog . la inceput , mi-a fost mila de el si-am fost decenta . daca nu treci granite , nu cunosti , asa mi-a zis cineva . daca nu provoci , nu vei sti niciodata cum reactioneaza oamenii pusi in fata celor mai adacadabrante situatii . aici , in spatiul asta care permite orice . acel cineva a fost diavolul . o , nu un diavol impersonal . diavolul din mine . si-asa s-au diversificat situatiile si asa au aparut " ceilalti " . ceilalti comentau savuros , sexy , ma ridicau in slavi , pe mine , zeita tuturor nesimtirilor , bucuriilor , splendorilor , traznailor . culmea e ca nu situatiile erau inventate . ele existau in realitate , cu alti oameni , cu alte rasete , cu alte forme , dar comentariile amplificau totul , creand iluzia , mirajul . si-atunci am inceput sa scriu . am trimis unei singure persoane doua versiuni succesive ale romanului . cand a spus ca e fenomenal si ca nu s-ar fi gandit ca cineva va scrie cu atata savoare despre relatiile internaute , m-am speriat . nu pentru ca n-am incredere in scrisul meu , ci pentru ca era o nebunie . le-am distrus si l-am rugat si pe el sa faca la fel . nu ne mai vorbim . tot ce pot spera e ca s-a tinut de cuvant . altfel , e nebun .
perversitatea presupune o stare de rafinare . nu-ti mai place simplul , banalul , griul . vrei culori , multe culori . instinctiv , am schimbat si stilul fotografiilor . preferam sepia . sau alb-negrul . acum totul e colorat . nu neaparat in rau , dar colorat . cred ca aveam nevoie de un impuls pentru a reveni la normal . imi spusesem cu cateva luni inainte asta , dar , cand un joc e interesant , il duc pana la capat . un om rational s-ar gandi la consecinte : ii vei rani pe oameni , vor gandi ca minciuna e cel mai cumplit pacat . dar nu minciuna sta in topul pacatelor capitale . ci orgoliul . si cand vezi ca poti , te crezi dumnezeu . si iar revin . nu unul impersonal . nu cred in asa ceva . dumnezeul meu e personal .
nu-mi cer scuze si nu caut iertari . pentru cineva care vrea sa fie cel mai bun in ceea ce face , aproape orice e permis . aproape . si se inseala cei care cred ca e usor sa faci asta . e antrenament zilnic . cercetarea mea s-a incheiat . din " doamne-doamne sta pe net " n-au mai ramas decat cateva fraze :
" in relatiile virtuale , e intotdeauna preferabila minciuna . cand nu mai minti , inseamna ca iesi gol in oras . puritanii pot spune orice , numai sa nu planga ... sunt primii care mint "
ma gandesc daca sa le sterg sau sa le inramez pe perete .
Ziua a saptea
Cu 1 zi în urmă
1 comentarii:
te văd
Trimiteţi un comentariu